Business Internaţional

Bill Gross, fondatorul PIMCO: Datoria reală a SUA o eclipsează pe cea a Greciei

Bill Gross, fondatorul PIMCO: Datoria reală a SUA o eclipsează pe cea a Greciei

Foto: Shutterstock

Autor: Radu Bostan

04.10.2012, 00:03 1055

Dacă în calculul datoriei publice a Statelor Unite ar fi incluse cheltuielile viitoare prin programele guver­namentale ar rezulta o datorie care ar eclipsa-o, dacă se respectă proporţiile, pe cea a Greciei, stat aflat în pragul falimentului şi care supravieţuieşte doar datorită asistenţei financiare internaţionale, apreciază Bill Gross, fondatorul PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume.

Gross avertizează că dacă SUA, cea mai mare economie din lume, nu se lecuieşte de "dependenţa" de da­torii şi deficite, atunci acţiunile şi obli­gaţiunile americane îşi vor pierde orice valoare, iar aurul şi activele tangibile vor deveni singurele plasamente în care să merite investit, scrie CNBC.

Potrivit datelor oficiale, Statele Unite vor încheia anul cu un deficit bugetar între 1.100 şi 1.200 mld. dolari. Datoria totală a ţării era în septembrie de 16.000 mld. dolari. Plafonul da­toriei, adică nivelul maxim peste care Trezoreria americană nu mai poate emite obligaţiuni noi, este de circa 16.400 mld. dolari şi ar putea fi atins înainte de sfârşitul anului. Acesta este majorat periodic de legislativul ame­rican, deşi anul trecut acest lucru a avut loc după o dispută de lungă durată între congresmeni, care a împins ţara aproape de default. SUA şi-au pierdut atunci ratingul de top.

Dar Bill Gross a calculat, luând în considerare cheltuielile propuse pentru Medicare, Medicaid, servicile de siguranţă socială şi alte servicii guvernamentale, că datoria SUA ajunge la 60.000 mld. dolari.

"Aceasta ar echivala cu 500% din PIB", a spus investitorul.

De asemenea, dacă în calcul sunt luate cheltuielile prognozate ale statului american pe mai mulţi ani, atunci deficitul bugetar ar fi, în prezent, de 222.000 mld. dolari, cu 11.000 mld. dolari mai mare decât anul trecut, şi în creştere constantă de la 184.000 mld. dolari în 2009, scrie Bloomberg. Calculul se bazează pe estimările pe termen lung ale Biroului pentru Buget al Congresului, o agenţie guvernamentală.

Majorarea rapidă a deficitului fiscal are multe cauze, una fiind îmbătrânirea populaţiei, o "bombă cu ceas" demografică pe care politicienii o ignoră, notează economistul Laurence Kotlikoff. Când vor ieşi la pensie în următorii 15-20 de ani, cei 78 mil. de americani din generaţiile născute între 1946 şi 1964, numiţi "baby boomers" datorită exploziei în natalitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial, vor încasa anual, în medie, peste 85% din PIB-ul per capita, sau 40.000 dolari la valoarea curentă.

O altă cauză, importantă, sunt schimbările de politică ale statului precum scutirile de impozite introduse de administraţia Bush şi prelungite de preşedintele Obama, programul de subvenţionare a medicamentelor emise pe bază de reţetă şi creşterea cheltuielilor în sectorul de apărare. Un alt factor al lărgirii rapide a deficitului este extinderea programelor de asistenţă socială existente.

Mai mult, la nivelul statelor americane, fiecare persoană, inclusiv copiii nou-născuţi, are datorii de peste 13.000 dolari, relevă un studiu al grupului State Budget Solutions. Studiul arată că guvernele celor 50 de state au datorii cumulate de 4.000 mld. dolari, iar povara fiscală este de peste 37.000 dolari pentru angajaţii din sectorul privat.

Dacă politicienii nu găsesc rezolvare problemei, începutul anului viitor va aduce o "soluţie" automată pentru masivul deficit bugetar al Statelor Unite. Pe 2 ianuarie 2013 va intra automat în vigoare un cocktail de reduceri de cheltuieli şi majorări de impozite în valoare totală de 600 mld. dolari - "vârful fiscal", care va împinge Statele Unite în recesiune şi va frâna creşterea economiei globale la jumătate, potrivit agenţiei de rating Fitch. Din acest motiv, agenţia consideră că Congresul va alege măsuri mai blânde de reducere a deficitului.

Pentru a închide uriaşa gaură fiscală, o opţiune pentru Statele Unite ar fi să majoreze imediat şi permanent impozitele federale cu 64%. Altă soluţie ar fi ca guvernul să reducă, tot imediat şi pentru totdeauna, cu 40% cheltuielile pe toate programele federale de asistenţă, inclusiv asigurările sociale şi cele de sănătate pentru bătrâni. A treia cale de a micşora deficitul ar fi o combinaţie între aceste măsuri "teribile" şi reforme fiscale radicale care să facă economia americană mai puternică, a mai scris Kotlikoff.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO