BRICS, alianţa antidolar a marilor economii emergente, se pregăteşte să primească noi membri la invitaţia Chinei, în timp ce Rusia lucrează la o monedă de schimb pentru ele

BRICS, un grup de cooperare al celor mai mari economii emer­gente –  Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – ar putea deveni în curând mult mai mare, poate nu ca putere economică, dar cu siguranţă ca număr. Un proiect la care lucrea­ză membrii veterani, şi de care unii dintre noii veniţi s-ar putea să fie foarte interesaţi, este lansarea unei monede comune, o alternativă sau chiar un rival al dolarului.

Prima dată a fost BRIC, în 2006, apoi în 2010 a fost BRICS prin includerea Africii de Sud. 2010 a fost ultima dată când grupul celor mai mari pieţe emergente s-a mărit. Dar la summitul celor cinci de pe 2-3 iunie de la Cape Town va fi discutată extinderea grupului în con­diţiile în care 13 ţări au cerut formal să adere, iar şase şi-au exprimat dorinţa informal, după cum a explicat Anil Sooklal, ambasa­dorul Africii de Sud la BRICS.

Arabia Saudită şi Iranul se nu­mără printre ţările care au făcut cerere formală de ade­ra­re. In­te­resul şi l-au expri­mat şi Ar­gentina, Emiratele Arabe U­nite, Algeria, Egipt, Bahrein, Indonezia şi încă trei econo­mii africane, pe care Sooklal nu le-a numit, scrie Bloom­berg. Discuţiile des­pre extinde­rea BRICS au fost iniţiate de Bei­jing anul trecut, în con­textul în care China şi Rusia forţează schim­barea polilor de putere geopolitică la nivel mondial în detri­mentul SUA şi al aliaţilor occidentali.

Cum un simbol al hegemoniei SUA în lume este dolarul, cele mai multe materii pri­me fiind tranzacţionate în dolari (iar statele BRICS sunt exportatoare mari de materii pri­me), de BRICS sunt legate tot mai multe discuţii despre dedolarizarea comerţului şi chiar despre lan­sarea unei monede co­mune. BRICS au primit de altfel descrierea de alianţă antidolar. Dar ce va fi vâr­ful de lance în ofensiva con­tra monedei americane?

Dintre ţările grupului, China are cele mai avansate planuri pentru internaţio­nalizarea propriei monede, la acest lucru aju­tând-o faptul că este a doua economie ca mări­me din lume şi cel mai mare expor­ta­tor. De asemenea, este o piaţă pentru impor­turi pe care nimeni nu o poate neglija. China experi­mentează deja cu yuanul digital şi intenţio­nează să-l folosească pentru plăţi inter­naţio­nale, în acest sens putând folosi ca rampă de lansare iniţiativa Belt and Road prin care con­struieşte infrastructură strategică şi îşi extinde influenţa comercială şi politică din Asia până în inima Uniunii Europene. Dar o astfel de putere poate fi şi problematică.

Propunerea Chinei de a lărgi BRICS a tre­zit îngrijorări printre colege deoarece în acest fel Beijingul le poate dilua influenţa, mai ales dacă printre noii veniţi s-ar regăsi aliaţi de în­cre­dere. PIB-ul Chinei este mai mult decât du­blul sumei economiilor celorlalţi patru mem­bri ai grupului. De aceea, din interiorul BRICS vin alte poveşti. Luna trecută, aflat într-o vizită în India, vicepreşedintele Dumei de stat a Rusiei Aleksander Babakov a spus că ţara sa este vârful de lance în dezvoltarea unei noi monede care ar urma să fie folosită în co­merţul dintre naţiunile BRICS. Aceasta va fi prezentată în august, la summitul BRICS de la Durban, Africa de Sud.

Moneda ar fi ancorată nu doar de cotaţia aurului, ci şi de preţurile unor grupuri de pro­duse şi materii prime, cum ar fi metalele rare. Despre această nouă monedă se scrie cu multă patimă, mai ales în contextul eforturilor de a detrona dolarul. Foreign Policy, o revistă a­meri­cană de analize geopolitice, notează că dacă o monedă proprie a BRICS devine reali­tate, ea va avea teoretic puterea de a înlocui dolarul în rezervele valutare din interiorul gru­pului, cu efecte asupra supremaţiei mondiale a monedei americane.

Statele BRICS reprezintă peste 40% din populaţia lumii şi circa un sfert din PIB-ul glo­bal. Sunt pieţe uriaşe, deşi sărace. China şi Rusia au făcut un pas spre dedolarizare folo­sind yuanul în comerţul bilateral. Dar Rusia, deşi importă de la China în yuani, foloseşte dolari pentru a importa din altă parte.

Dacă moneda BRICS devine realitate, ea va putea fi folosită de oricare dintre statele grupului, inclusiv de Rusia, pentru a importa din interiorul organizaţiei. Astfel, dolarul ar fi folosit mai puţin, reducându-i-se puterea. Mai mult, cum fiecare economie din BRICS este un pol de putere regională, statele vecine ar putea fi convinse să facă tranzacţii comerciale în moneda grupului. O problemă, şi încă una foarte mare, după cum arată Financial Times, este că BRICS nu este un bloc economic omogen, ci, din contră, este unul dintre cele mai diverse, iar lansarea unei monede comune are cele mai mari şanse de succes dacă economiile care o adoptă arată cam la fel, sau cel puţin sunt asemănătoare ca stadiu de dezvoltare.

Or China este o superputere economică, India aspiră la acest statut, în timp ce Rusia, Brazilia şi Africa de Sud sunt exportatori de materii prime în stagnare. Economiile sunt total diferite în ceea ce priveşte comerţul, modelul de creştere, nivelul de dezvoltare şi deschiderea financiară. Apoi, nu toate au acelaşi interes. Rusia şi China văd în SUA mai mult decât un oponent. În Brazilia, poziţia faţă de Washington şi Occident, dar şi faţă de China, se schimbă în funcţie de conducătorul politic. India este mai degrabă concurentul decât aliatul Chinei. Iar „prietenia“ dintre Rusia şi China este doar de conjunctură. Până una-alta, dolarul este folosit pentru peste 83% din comerţul internaţional, iar yuanul pentru nici 5%.