La câteva zile de la atacurile din Paris, este dificil de determinat ce afaceri pot afecta acţiunile teroriştilor. Din perspectiva impactului asupra infrastructurii fizice sau economiei franceze, Isis ar fi putut foarte bine să nu se deranjeze, scrie Financial Times.
Modelul transnaţional de operare al Al-Qaeda a fost comparat cu francizarea: brandul său este adoptat de grupuri semi-independente care organizează şi desfăşoară propriile atacuri. Judecând după ce s-a întâmplat în Paris, Isis preferă outsourcingul.
Totuşi, impactul economic al teroriştilor islamişti, obsedaţi cu provocarea cât mai multor decese, este de obicei redus în afară de cel asupra turismului. Atacurile din 11 septembrie 2001 nu au avut efecte importante pe termen lung. Criza financiară din 2008 şi cutremurul din Japonia din 2011 au avut un impact mult mai mare, scrie Financial Times.
Isis a creat un stat în interiorul Siriei şi Irakului, însă brandul său de terorism transnaţional nu este unul agresiv. Să ucizi oameni este un lucru îngrozitor, dar insuficient într-un război, scrie Financial Times.
Terorismul islamist încearcă să încurajeze un conflict între civilizaţii provocând teroare în ceea ce Isis numeşte “zona gri”, milioanele de oameni care nu vor să fie prinşi într-un califat şi preferă să se bucure de libertate în altă parte.
Dincolo de retorica dură privitoare la “ţintirea capitalei prostituţiei şi viciului” în Paris, Isis recunoaşte o realitate: aceea că ar vrea să distrugă economia franceză, dar nu poate, potrivit Financial Times.
Problema este în parte una de scară. Majoritatea atacurilor teroriste, chiar şi cele din Paris, sunt restrânse şi localizate. Acest lucru reflectă de asemenea rezistenţa economiilor modern diversificate.
“Companiile ar putea avea de suferit, însă industriile ca întreg sunt foarte robuste”, spune Yossi Sheffi, profesor la Massachusetts Institute of Technology. Pentru a crea daune pe termen lung, terorismul trebuie să fie susţinut, concentrat pe o zonă restrânsă.
Atacurile din Paris ar putea afecta economia franceză şi pe cele ale altor ţări europene dacă guvernele vor reacţiona, după cum unele ameninţă să o facă, prin reinstituirea de controale la graniţe şi slăbirea acordului Schengen ce permite mişcarea liberă a oamenilor şi bunurilor.
Terorismul îşi are propria logică. Acesta creează o teamă ce depăşeşte cu mult pericolul pe care-l reprezintă. În raport cu evenimente naturale însă, cum ar fi cutremurele, fluctuaţiile industriei şi comerţului, chiar şi atacurile de anvergură sunt minore din punct de vedere economic, potrivit Financial Times.
În opinia cotidianului economic francez Les Echos, însă, este prea devreme pentru a estima în mod corect impactul atentatelor asupra economiei franceze. Peter Praet, economist-şef al Băncii Centrale Europene (BCE), declara la începutul acestei săptămâni că riscurile unei încetiniri “sunt în creştere prin prisma evenimentelor din weekend”. Pe de altă parte, însă, Yves Mersch, membru al aceleiaşi instituţii, a explicat că “nu există niciun semn de pesimism economic în urma atacurilor din Paris”. Acesta i-a avertizat chiar pe cei care ar putea trage “concluzii grăbite” cu privire la impactul economic al atentatelor.
“Analizând ce s-a întâmplat după atentatele din Madrid din 2004 sau din Londra din 2005, impactul economic a părut limitat”, arată un economist al unei bănci franceze. Totuşi, avertizează acesta, “posibilitatea unor atentate repetate ar putea avea costuri mai semnificative”, în condiţiile în care consumatorii şi-ar putea reduce cumpărăturile.
Totul va depinde deci de starea de spirit a francezilor în decursul următoarelor săptămâni pentru că impactul atentatelor este în primul rând unul de ordin psihologic.
Mai pesimişti, economiştii Barclays consideră, într-o notă publicată recent, că “atacurile asupra civililor ar putea avea un impact semnificativ asupra încrederii gospodăriilor, în condiţiile în care consumul reprezintă principalul motor al redresării economice. PIB-ul din trimestrul al treilea ar putea fi afectat”.
Turismul este evident sectorul care riscă să plătească cel mai greu tribut, potrivit Les Echos. Transportul aerian ar putea avea de asemenea de suferit. Însă, nimic nu indică faptul că această situaţie va fi unda de durată.
