În condiţiile în care parlamentul german a început dezbaterile legate de bugetul pentru anul viitor, ministrul german Wolfgang Schaeuble, cunoscut pentru patima cu care promovează austeritatea, pare că şi-a schimbat poziţia şi a anunţat că va susţine introducerea de scutiri de taxe pentru cei cu salarii modeste şi creşterea cheltuielilor guvernamentale, scrie Deutsche Welle.
Germania este cea mai mare economie europeană şi principala destinaţie a exporturilor României. Schaeuble a propus reducerea impozitelor pe salarii şi venit pentru cei cu salarii mici şi medii din Germania, proiectul de buget pe 2017 al ministrului previzionând de asemenea cheltuieli de 328,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,7% faţă de anul curent. Pe lângă cheltuieli sociale sporite, mai mulţi bani vor fi alocaţi şi pentru educaţie şi cercetare, transport, infrastructură digitală, securitate internă şi apărare.
Schaeuble, care a respins în ultimii ani apelurile pentru reducerea taxelor în pofida înregistrării unor excedente record, a declarat că va acţiona de asemenea pentru restrângerea procesului prin care angajaţii sunt împinşi către categorii de impozitare superioare pentru că salariile acestora cresc. Preţurile de consum cresc în paralel, lăsând contribuabilii cu mai puţini bani de cheltuit în buzunare.
Ministrul german a anunţat că guvernul are la dispoziţie aproximativ 15 miliarde de euro pentru a oferi scutiri de taxe fără a acumula noi datorii. Acesta a spus de asemenea că Germania nu-şi va restrânge cheltuielile pe securitate internă într-o perioadă în care sentimentul de securitate al germanilor a fost zguduit de două acte de terorism în această vară. Potrivit lui Schaeuble, bugetul ministerului de interne pe 2017 va atinge aproximativ 8 miliarde de euro pentru prima dată.
Dezbaterile privitoare la buget au început în aceeaşi zi în care institutul economic german Ifo a estimat că excedentul de cont curent al Germaniei va atinge 278 miliarde de euro în acest an, cel mai ridicat nivel pe plan mondial. Exporturile au depăşit deja importurile cu aproximativ 140 miliarde de euro în primul semestru al acestui an.
Guvernele din Europa şi SUA au îndemnat Germania să încurajeze o creştere a importurilor pentru a contribui la stimularea creşterii economice la nivel mondial. Germania a respins astfel de apeluri, spunând că a luat deja măsuri de creştere a cererii interne prin introducerea unui salariu minim naţional în 2015.
Un nou semn că locomotiva economiei europene este pe cale să încetinească
Producţia industrială germană a înregistrat cel mai pronunţat declin din 23 de luni în iulie, un nou semnal că cea mai mare economie a Europei şi-ar putea diminua ritmul de creştere în condiţiile în care exporturile, motorul de creştere al acesteia, au de suferit din cauza scăderii cererii din partea pieţelor emergente şi a temerilor privitoare la Brexit, scrie Reuters.
„Companiile din sectorul industrial adoptă în continuare o atitudine de expectativă din cauza fragilităţii pieţelor de export“, se arată într-un comunicat al ministerului german al economiei.
Producţia industrială a scăzut cu 1,5% în iulie faţă de iunie, cu mult sub media aşteptărilor analiştilor Reuters, care viza o creştere de 0,2%.
„În general, industria germană pare să fie afectată de activitatea mai slabă din China, problemele celorlalte ţări membre ale zonei euro şi de o reorientare generală dinspre sectorul manufacturier către servicii“, arată Carsten Brzeski, economist la ING.
Guvernul se aşteaptă ca economia să avanseze cu 1,7% în acest an, un ritm similar cu cel de anul trecut. Pentru 2017, guvernul anticipează o încetinire la 1,5% în condiţiile în care scăderea exporturilor îi va afecta pe producători.
Încrederea companiilor în economie a înregistrat cel mai puternic declin din ultimii peste patru ani în august, semn că firmele din Germania se tem de impactul Brexitului asupra economiei. Scăderea întăreşte temerile exprimate anterior de o serie de executivi germani că nesiguranţa politică legată de Brexit şi o serie de alte crize din regiune riscă să afecteze creşterea până acum solidă a celei mai mari economii europene, potrivit Bloomberg. Iar, în condiţiile în care consumul privat dă semne de încetinire, guvernul este supus unor presiuni în creştere să sporească investiţiile în educaţie, infrastructură şi tehnologie.
