Avalansa de evenimente negative din ultimele luni a transformat editia din acest an a Forumului Economic Mondial intr-una dintre cele mai asteptate si totodata mai sumbre din istoria de peste 40 de ani a intalnirilor in statiunea montana elvetiana a elitelor mondiale, scrie presa internationala.
Criza financiara si economica care a marcat economia globala dupa intalnirea de anul trecut este dintr-o anumita perspectiva, ideala pentru forumul de la Davos. Participantii pot anul acesta sa isi gaseasca o motivatie reala a prezentei lor acolo, nu doar dorinta de a se intalni pentru discutii cordiale cu omologii lor sau cu apropiati, pentru a se relaxa sau pentru a schia.
Premierii Chinei si respectiv Rusiei, Wen Jiabao si Vladimir Putin, au fost insarcinati cu deschiderea evenimentului ce se va desfasura pe durata a cinci zile. Intre cei aproximativ 40 de sefi de state si guverne care vor lua cuvantul in aceasta saptamana se numara si cancelarul german Angela Merkel, premierii britanic si japonez, Gordon Brown si Taro Aso.
Problemele ce macina economiile tuturor statelor vor fi aduse in discutie in cadrul acestui forum, unde unele state vor specula in incercarea de a obtine ajutor. Primul-ministru turc Recep Tayyip Erdongan urma sa se intalneasca cu oficiali de top ai Fondului Monetar International intr-o incercare de a solutiona problemele ce blocau incheierea unui acord privind un credit necesar Turciei pentru a face fata actualei crize.
Evenimentul este insa scena unor posibile conflicte, deoarece aduce impreuna oameni influenti, pe care ii pune in fata unor probleme carora ei trebuie sa le gaseasca solutii. Unul dintre momentele memorabile a avut loc in 1988, cand s-a reusit evitarea unui razboi intre Grecia si Turcia.
Anul acesta intalnirea, a carei tema este "Modelarea Lumii Post-Criza", promite sa fie una dintre cele mai memorabile intalniri de dupa 1971, anul cand a fost initiat acest proiect. Exista multe probleme care asteapta sa fie solutionate.
"Nu putem subestima provocarile in fata carora este pusa economia globala", a declarat Stephen Roach, presedintele Morgan Stanley Asia, care a prevazut ca economia globala s-ar putea contracta in acest an, pentru prima data dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Preocuparile privind economia mondiala sunt profunde, si acest lucru poate fi exemplificat prin prezenta la Davos a executivilor Jamie Dimon de la JP Morgan Chase si Stephen Green de la HSBC Holdings, care s-au alaturat celor 2.500 de omologi, academicieni si strategi prezenti, pentru a gasi solutii la problemele cu care se confrunta companiile lor si pentru a incheia parteneriate de afaceri.
Doar unul din cinci directori executivi se arata increzator ca economia ar putea creste in 2009, incepand cu cea de-a doua jumatate a anului. Mai mult de 25% dintre cei intervievati s-au declarat pesimisti, potrivit datelor oferite de PricewaterhouseCoopers, ca urmare a unui studiu.
Rezultatele arata o scadere a procentului optimistilor comparativ cu cifrele de anul trecut, cand acestia reprezentau jumatate dintre cei intervievati, intr-un moment in care preocuparile privind o eventuala criza afectau deja asteptarile.
"Directorii executivi sunt profund ingrijorati cu privire la supravietuirea imediata a companiilor lor", a spus Samuel DiPiazza, director executiv global al PricewaterhouseCoopers.
Criza se pare ca este cea care a stimulat prezenta la Davos. Ea nu afecteaza doar statele industrializate, ci si economiile emergente, care nu in urma cu mult timp inregistrau ritmuri de crestere record. Numarul celor care participa oficial anul acesta este de 2.600, in crestere fata de cei 2.500 de participanti de anul trecut. In realitate, numarul celor prezenti la Davos este insa mult mai mare, daca este sa numaram si reprezentantii media, staff-ul organizator si colegii celor prezenti.
Daca in anii trecuti forumul era "impanat" cu bancheri, directori de fonduri private de investitii si manageri de fonduri de hedging, acum acestia nu mai ies la numaratoare.
In conditiile in care majoritatea marilor banci din Statele Unite sunt partial detinute de stat sau sunt salvate de la faliment cu banii contribuabililor, prezenta lor la Davos ar fi facut nota discordanta cu corectitudinea politica de care trebuie sa dea dovada.
Nici noul secretar al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, nu va fi prezent in Elvetia, pentru ca presedintele american, Barack Obama, i-a spus lui si altor membri cheie ai noii administratii sa stea acasa sa gaseasca solutii la problemele ce "macina din interior" SUA nu va avea forta necesara, ca in ceilalti ani, sa dea glas opiniilor sale.
"Omul Davos", internationalistul adept al deschiderii catre lume, ce are incredere in piata libera, in responsabilitatea etica si in abilitatea oamenilor ca el sa aduca imbunatatiri lumii, traverseaza o perioada dificila. Cu toate acestea, forumul de la Davos poate reprezenta un eveniment extrem de important. Prezenta tuturor cadrelor decizionale in Elvetia ar putea reprezenta cea mai buna oportunitate pentru a se discuta si a se cadea de acord in privinta unor solutii globale.
George Soros: Nu mai pariez pe lira sterlina
Investitorul George Soros, care a castigat 1 mld. $ (755 mil. euro) prin intermediul unor operatiuni de natura speculativa asupra lirei sterline in anul 1992, a anuntat ca nu mai pariaza impotriva monedei Marii Britanii, dupa ce aceasta ajuns la 1,40 $, scrie Bloomberg.
"Am prevazut deprecierea lirei sterline si pe baza acestui fapt ne-am bazat pozitiile", a spus Soros in cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elvetia. "Cred ca sub nivelul de 1,4 $ castigul de pe urma asumarii riscului nu mai este pe masura."
Lira sterlina a coborat saptamana trecuta in raport cu moneda americana la cel mai scazut nivel de dupa 1985.
"Am adoptat o pozitie short in raport cu lira sterlina, insa asta nu inseamna ca eu cred ca aceasta urmeaza a se prabusi sau ca se va aprecia", a spus Soros. "Va continua sa fluctueze."
Comentariile lui Soros urmeaza celor ale lui Jim Rogers, co-fondatorul Quantum Fund alaturi de acesta si actualul presedinte al Rogers Holdings din Singapore. Rogers a declarat saptamana trecuta ca lira a fost "marcata" din cauza tulburarilor din sistemul bancar si a scaderii productiei de petrol in Marea Nordului.
Soros si-a castigat faima in urma cu mai mult de 16 ani, cand el a spart sistemul de aparare al lirei sterline, realizat de Banca Angliei, reusind sa obtina un profit de 10% de pe urma unei vanzari pe short a 10 mld. lire (10,6 mld. euro), moment in care a scos practic lira de pe piata de schimb valutar a Europei.
Alte momente ce i-au marcat cariera investitorului au fost un pariu ca marca germana va urca dupa prabusirea Zidului Berlinului si o alta pozitie potrivit careia yenul japonez se va prabusi in 1989, lucru care s-a intamplat, acesta fiind momentul ce a marcat criza financiara a Japoniei din anii '90. Cristina Rosca
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
