„Asasinii“ şi „teroriştii“ din opoziţie, „conspiratorii străini“, un scandal monstru de corupţie care a învrăjbit instituţiile statului şi zeci de mii de protestatari ieşiţi în stradă contra unui regim autoritar au făcut din alegerile locale din Turcia cel mai haotic scrutin din istoria modernă a ţării şi un referendum de care depinde soarta politică a premierului Recep Tayyip Erdogan.
El a triplat economia într-un deceniu şi are ambiţia de a o aduce printre primele zece ale lumii, dar tot el a recurs la acţiuni de neimaginat în lumea occidentală, precum reprimarea prin violenţă a protestelor şi mai nou interzicerea accesului la reţeaua de socializare Twitter şi la site-ul cu videoclipuri YouTube.
După o săptămână de campanie electorală dominată de retorica ofensivă contra mişcării Hizmet, învinovăţită de Erdogan că destabilizează ţara prin scandalul de corupţie care a făcut deja câteva victime în rândul miniştrilor, şi de atacuri contra criticilor etichetaţi ca „asasini“ şi „terorişti“, premierul şi-a pierdut vocea în timpul unei demonstraţii memorabile a susţinătorilor săi. Alegerile locale de ieri sunt doar un test pentru o luptă cu o miză mai mare, alegerile preşedinţiale din august. Erdogan nu mai poate candida pentru funcţia de premier, potrivit constituţiei turceşti, dar poate concura pentru poziţia de preşedinte. Alegerile din august reprezintă primul vot public pentru preşedinte din istoria ţării. Semn al cât de sensibil este subiectul politică în societatea turcească, în contextul scrutinului local au murit deja câteva persoane în încleştări între simpatizanţii unor formaţiuni rivale, scrie agenţia Thomson Reuters.
Până la vară, agenda postelectorală a Turciei va fi dominată de câteva subiecte fierbinţi
Corupţia guvernanţilor şi acuzaţiile de luare de mită sunt subiecte care vor încinge dezbaterile în societatea turcă până la alegerile preşedinţiale. În aprilie va fi înfiinţată o comisie parlamentară de investigaţie, după o decizie luată în martie, când au fost discutate în Adunarea Generală situaţiile a patru foşti miniştri implicaţi în scandalul de corupţie. Guvernul va face tot posibilul pentru a preveni ca această comisie să fie transformată într-o instanţă de judecată, notează cotidianul Hurryet.
Un alt subiect sunt înregistrările audio şi interceptările telefonice incriminatoare pentru Erdogan şi apropiaţii lui. Observatorii spun că seria publicată până acum pe YouTube este doar începutul.
De asemenea, s-ar putea intensifica lupta dintre guvernul Erdogan şi „mişcarea Hizmet“ a clericului islamist Fethullah Gülen, exilat în SUA. Cele două tabere vor încerca cu siguranţă să se rănească una pe cealaltă, iar unii observatori speculează că guvernul va înlătura şi mai mulţi funcţionari publici pro-Gülen din apartul de stat. De asemenea, s-ar putea intensifica presiunile exercitate asupra mass-media şi oamenilor de afaceri pro-Gülen.
Publicarea unor înregistrări ilegale din timpul unei întâlniri ultrasecrete pe teme de siguranţă a schimbat regulile jocului în lupta Gülen-Erdogan. Spionajul este una dintre cele mai grave infracţiuni în Turcia şi atrage cele mai grele predepse.
Guvernul va face probabil tot posibilul pentru a-i condamna pe „trădători”.
Interzicerea de către guvern a accesului la Twitter şi YouTube a fost deja atacată în instanţă, dar aceste acţiuni ale executivului vor continua să păteze imaginea pe care Turcia o are în străinătate. Observatorii spun că interdicţiile vor fi ridicate la câteva zile după alegeri. Twitter a fost folosit pentru mobilizarea şi coordonarea protestelor antiguvernamentale din vara trecută, cele mai dure de când Erdogan se află la guvernare.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.03.2014
