♦ Apeluri puternice pentru îndepărtarea Chinei de dolar au mai fost după criza financiară din 2007-2009.
În faţa perspectivei unui acces restricţionat la dolarii americani, China, a doua economie ca mărime din lume după SUA, reacţionează încercând să determine cât mai mulţi oameni să utilizeze moneda chineză, yuanul, scrie Financial Times.
Refularea tensiunilor chino-americane în sfera financiară a încurajat noi eforturi din partea Chinei de a promova utilizarea yuanului la nivel global. Un număr tot mai mare de oficiali guvernamentali şi observatori ai pieţei influenţi au cerut în ultimele săptămâni intensificarea demersurilor în acest sens. Planul a căpătat o importanţă mai mare după ce noua lege a securităţii din Hong Kong a atras ameninţări cu represalii de la Washington.
În timp ce este puţin probabil ca SUA să se angajeze într-o acţiune drastică - aceasta putând aduce prejudicii majore intereselor americane şi întregului sistem financiar global - riscurile au devenit suficient de alarmante. Cu aproape 1.000 de miliarde de dolari în obligaţiuni şi împrumuturi off-shore şi 1.100 de miliarde de dolari în pasive bancare deţinute de stat, accesul la dolarii americani este vital pentru companiile şi creditorii chinezi.
„Internaţionalizarea yuanului a evoluat de la un lucru dezirabil la un lucru indispensabil pentru Beijing“, a declarat Ding Shuang, economist la Standard Chartered.
„China trebuie să găsească un înlocuitor pentru dolar pe fondul incertitudinii politice, altfel naţiunea va avea în faţă riscuri financiare.“
Apeluri puternice pentru îndepărtarea Chinei de dolar au mai fost după criza financiară din 2007-09. În timp ce China a făcut progrese de-a lungul anilor - promovarea tranzacţiilor offshore în yuani, câştigarea statutului pentru yuan de monedă oficială de rezervă la Fondul Monetar Internaţional şi lansarea contractelor pentru mărfuri cu preţuri în yuani „ moneda chineză este încă un jucător mic pe scena globală.
Ponderea yuanului în plăţile globale şi în rezervele băncilor centrale rămâne scăzută, de aproximativ 2%. Iar în timp ce o deschidere constantă a pieţelor financiare ale Chinei către investitorii străini a atras intrări de capital, proprietatea străină a acţiunilor şi obligaţiunilor chineze este relativ mică.
Fang Xinghai, un oficial de rang înalt al autorităţii de reglementare a valorilor mobiliare din China, a declarat luna trecută că „puterea noastră de a ne apăra împotriva unei posibile decuplări se va îmbunătăţi semnificativ“ prin internaţionalizarea yuanului. Huang Yiping, fost consilier al băncii centrale, a declarat că este necesar ca ţara să-şi reducă dependenţa de dolar. Zhou Li, fost director al unui organism guvernamental care gestionează relaţiile cu străinii, a deplâns vulnerabilitatea Chinei la „hegemonia dolarului“ şi a spus că moneda americană este un risc major care „ne-a apucat de gât“.
Zhou Yongkun, oficial la Banca Populară Chineză, a declarat săptămâna trecută că ţara va introduce tranzacţii directe între yuan şi alte monede, fără a le numi.