Pentru o institutie care se vede in postura de aliat al mediului de afaceri, Comisia Europeana a primit o serie de lovituri puternice in ultima vreme, scrie International Herald Tribune.
Si asta in conditiile in care cel mai mare grup de lobby pe segmentul telecomunicatiilor a comparat institutia UE cu Stalin, executivul unui grup energetic german a numit-o un pericol mai mare decat Gazprom la adresa segmentului european de profil, iar un important jucator economic austriac a declarat ca este mult mai usor sa faci afaceri in Belarus decat la Bruxelles.
Dar cum a aparut o asemenea revolta neasteptata impotriva unei institutii, care se doreste a fi un organism care supravegheaza amestecul guvernelor nationale in economie si promoveaza comertul liber prin intermediul eliminarii barierelor economice?
Criticii spun ca aparitia acestui sentiment de nemultumire a fost impulsionata de incercarile Comisiei, parte importanta a triunghiului institutional al Uniunii Europene, de a-si spori aprecierea de care se bucura in randul cetatenilor europeni prin promovarea unor masuri populiste care lovesc din plin in mediul de afaceri.
In schimb, aparatorii Comisiei spun ca masurile luate de aceasta nu incearca altceva decat sa elimine situatiile in care concurenta este obstructionata si anumite companii profita de pe urma pozitiei dominante pe care o ocupa pe piata.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu a facut un secret din politica institutiei prin intermediul careia se incearca reducerea preturilor si acordarea unor drepturi sporite consumatorilor, miscare menita sa demonstreze bene-ficiile oferite de Uni-une in conditiile in care alegatorii din tarile membre au res-pins, in 2005, un pro-iect de constitutie europeana.
In acest sens, Bruxellesul a apelat la sondajele de opinie pentru a stabili cu certitudine traseele pe care ar trebui sa le urmeze. Astfel, s-a ajuns la o serie de tinte, precum tarifele percepute pentru convorbirile telefonice transfrontaliere, comisioanele pentru tranzactiile cu carduri, obstacolele intampinate in momentul schimbarii contului bancar si veniturile ridicate ale companiilor energetice.
Neelie Kroes, comisarul european pentru competitie, a introdus amenzi semnificative pentru companiile care, spune ea, fixeaza preturile si stabilesc aranjamente pe toate segmentele economice, de la piata ascensoarelor pana la cea a bauturilor racoritoare.
De cele mai multe ori, amenzile sunt insotite de o critica dura la adresa companiilor, acestea fiind invinuite de activitati "imorale" si de "jefuirea" consumatorilor.
Kroes, care vine cu forte proaspete dupa succesul in cazul Microsoft, se concentreaza in acest moment asupra segmentului energetic, incercand sa promoveze un grad ridicat de competitie pe o piata controlata de cativa giganti europeni. Ea spune ca separarea producatorilor de energie de proprietarii gazoductelor si ai retelelor de distributie va conduce la cresterea investitiilor si va forta o scadere a preturilor.
Acest argument l-a determinat pe Wulf Bernotat, directorul executiv al producatorului german de electricitate E.ON, sa o numeasca pe Kroes un pericol la adresa securitatii energetice, mai mare decat Gazprom - gigantul care detine monopolul asupra rezervelor rusesti de gaz natural.
In acelasi timp, comisarul european pentru telecomunicatii Viviane Reding si-a atras numeroase critici din partea companiilor de telefonie, in momentul in care - in alianta cu Parlamentul European - a folosit reglementarile euopene pentru a forta reducerea preturilor pentru convorbirile internationale.
Comisarul a argumentat ca cei care calatoreau in strainatate - in calitate de turisti sau in interes de serviciu - aveau de suportat costuri foarte ridicate in momentul in care efectuau sau primeau apeluri de acasa. Dar scaderea tarifelor internationale a redus cu sute de milioane de euro veniturile companiilor de telefonie.
Reding ameninta in acest moment sa foloseasca aceeasi tactica in cazul in care companiile de telefonie nu reduc, pana la 1 iulie, tarifele internationale percepute pentru transmiterea de SMS-uri si pentru accesul la internet.
Companiile de telecomunicatii spun insa ca Bruxellesul ar trebui sa lase piata sa actioneze in directia reducerii preturilor decat sa le forteze sa coboare comisioanele percepute pentru diversele servicii si care ar putea fi folosite in scopul modernizarii retelelor.
Deocamdata insa Ernest-Antoine Seilliere, vocea oficiala a 20 de companii din segmentul telecomunicatiilor, nu vede in Comisie un inamic birocratic al mediului de afaceri.
"Consideram ca institutia este destul de apropiata de mediul de afaceri si - in special sub presedintia lui Barroso - se pare ca aceasta intelege ca ceea ce Uniunea incearca sa obtina nu poate fi atins decat prin intermediul unor afaceri de succes", a declarat Seilliere. Totusi, spune el, "exista tentatia de a considera ca popularitatea institutiei este legata de protectia mediului si a consumatorilor, ceea ce ar putea fi foarte periculos pentru mediul de afaceri".
Propunerile recente venite din partea Bruxellesului de a lupta impotriva schimbarilor climatice acordand certificate pentru emisia de gaze poluante prin intermediul unor licitatii "reprezinta o amenintare serioasa" la adresa producatorilor de otel, ciment si aluminiu in conditiile in care nu exista un acord global in aceasta privinta, spune Seilliere.
Mai mult, a adaugat Seilliere, politica UE de promovare a competitiei a impiedicat uneori companiile europene sa devina lideri mondiali pe segmentul lor de activitate, in conditiile in care restrictiile impuse au redus sansele acestora de a concura cu marile corporatii americane si asiatice.
O buna parte a sarcinilor Comisiei sunt legate de sprijinirea miscarii libere a capitalurilor, bunurilor, serviciilor si fortei de munca, ceea ce contravine uneori eforturilor guvernelor nationale de a proteja companiile interne ori de a restrictiona activitatile competitorilor straini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
