Cresterea pietei locurilor de munca a incetinit, companiile angajeaza si cheltuiesc cu mult mai multa prudenta, iar investitori ce sponsorizeaza aceste noi companii sunt din ce in ce mai putini, scrie New York Times.
Majoritatea investitorilor, antreprenorilor si inovatorilor ce demareaza proiecte in Silicon Valley o fac cu scopul fie de a vinde, fie de a le lista la bursa, in timp ce oportunitatile de altadata se epuizeaza. Scaderea randamentului pietelor financiare si a climatului afacerilor fac ca solutiile sa fie mai greu de gasit.
In primele trei luni ale anului, potrivit National Venture Capital Association, doar cinci companii sustinute de fonduri de investitii cu capital privat au fost listate la bursa de pe Wall Street. Numarul lor a scazut de la 31 listate la sfarsitul ultimului trimestru al anului trecut si este aproximativ asemanator cu nivelul atins in 2000 odata cu prabusirea afacerilor de tip dot-com.
De asemenea, o accentuata scadere s-a facut simtita si pe piata achizitiilor importante. In afara de preluarea Yahoo! de catre Microsoft, lucrurile sunt foarte calme. Numarul acestora a scazut la 56 fata de 83 inregistrate in trimestrul patru al anului 2007.
In situatia actuala, crearea unei companii noi nu mai este o optiune. Investitorii sunt nevoiti fie sa investeasca bani si timp in companiile deja create, fie sa recupereze ce pot din prabusirea acestora.
"Cheltuielile noastre sunt foarte mici", a declarat Jim Breyer, managing partner al fondului de capital privat Accel Partners. Acesta este un investitor al companiei producatoare de software, Model N ce recent a renuntat la planurile de listare pe bursa datorita conditiilor nefavorabile ale pietei. Compania va asepta pana la toamna pentru a incerca din nou, a mai declarat Breyer.
Potrivit aceleiasi surse, "nimeni nu poate sti cat va dura aceasta criza economica, iar daca aceasta se prelungeste pe toata durata anului, va fi mult mai mult decat un simplu inconvenient pentru toate companiile".
Conditiile de pe piata achizitiilor si a ofertelor publice nu afecteaza doar atmosfera inovatoare, dar si stilul de viata al participantilor de pe aceasta piata.
"Incetinirea infuziei de fonduri in Silicon Valley inseamna de fapt mai putini bani pentru cei ce locuiesc si muncesc aici", potrivit lui Hans Swildens fondator si director al firmei de investitii, Industry Venture. Aceasta cumpara actiuni ale unor companii ce au nevoie de bani.
"Multi considera ca situatia economica actuala inca nu afecteaza aceasta zona, insa adevarul este cu totul altul", a mai declarat Swildens.
Sentimentul general este ca Silicon Valley este la aproape de o schimbare. Pe de-o parte, locuitorii regiunii se considera norocosi ca lucreaza intr-un segment al economiei ce a fost afectat cu mult mai putin decat altele, iar un alt motiv de calm rezida in rolul din ce in ce mai mare pe care internetul il joaca in societate dar si al convingerii conform careia companiile din Sillicon Valley vor fi o importanta piesa a acestei tranzitii.
Potrivit presei internationale, opinia majoritara in regiunea din jurul Golfului San Francisco este ca situatia actuala nici nu se compara cu socul resimtit dupa prabusirea afacerilor de tip dot-com in 2000. Acesta a declansat o prabusire a pietei locurilor de munca, a pietei imobiliarelor si a investitiilor din zona.
Totusi, dupa criza provocata in anul 2000, zona se confrunta din nou cu anumite conditii grele ce au declansat o scadere a performantelor bursiere ale multor companii. Actiunile Google au scazut cu aproximativ 31 de procente anul acesta, iar cele ale Apple cu 21%. Indicele Nasdaq care monitorizeaza performanta companiilor de IT a scazut cu 11,4 procente anul acesta.
In ceea ce priveste pretul actiunilor companiilor cu capital privat listate la bursa anul trecut, doar 28% din acestea se afla peste pretul de oferta. Potrivit National Venture Capital Association, in timpul unui an normal din punctul de vedere al conditiilor de pe piata, procentul este de aproximativ 50, iar in decursul unor conditii bursiere foarte favorabile, de 70.
Companiile noi se lovesc de tot felul de impedimente in incercarea de a patrunde pe pietele de capital. Un exemplu este cel al companiei producatoare de chipuri si software, Upek. Programata pentru listarea la bursa in mai, aceasta a renuntat la planuri la inceputul lui martie, in ciuda unor progrese inregistrate.
"Pe bursa de pe Wall Street a disparut brusc interesul pentru companiile cu potential de crestere", a declarat Eric Bautois, general partner al Sofinnova Ventures, un fond de capital privat.
Upek este deja o companie profitabila, insa fara fondurile generate de listarea la bursa aceasta isi va limita numarul de proiecte, va amana noi produse si va angaja mai putin agresiv.
Upek are 30 de angajati in California si alti aproximativ 80 in lume. Compania are centre de dezvoltare hardware in Italia, software in Cehia si asamblare in Singapore, iar 80% din vanzari sunt pe plan international.
Extinderea Upek pe plan international are consecinte atat pozitive, cat si negative in contextul economic actual. Vanzarile "in afara" protejeaza oarecum compania de conditiile nefavorabile de pe piata americana, insa declinul dolarului impune acesteia un pret foarte mare datorita angajarii de forta de munca din exteriorul tarii.
"Cel mai mare impact este cel provocat de declinul monedei americane", a declarat Bautois. Potrivit acestuia, cheltuielile companiei au crescut pana la 20%. Compania nu a majorat insa pretul produselor sale.
Spectrul unei recesiuni in SUA pare sa aiba un impact si asupra investitiilor facute in companiile nou-infiintate.
In 2007, investitiile facute in astfel de companii au insumat 26 de miliarde de dolari (16,52 miliarde de euro) potrivit Centrului pentru Cercetari ale Pietei al Universitatii din New Hampshire. Cifra nu prezinta nici o modificare fata de anul precedent, stagnarea venind dupa o crestere constanta inceputa in 2003, an in care regiunea din jurul Golfului San Francisco si-a revenit dupa socul dot-com-urilor.
Conform declaratiilor lui Jeffrey Sohl, directorul centrului, fara o crestere a investitiilor, aceiasi bani sunt destinati unui numar mai mare de companii, cu alte cuvinte, media banilor ce sunt destinati unei singure companii a scazut la 450.000 de dolari (286.058 de euro) de la 500.000 de dolari (317.842 de euro).
"Aceasta nu reflecta o lipsa de incredere a investitorilor, ci mai degraba o abordare mai precauta a situatiei din partea acestora", a adaugat Sohl. Potrivit acestuia investitorii ar putea avea de asemenea si mai putini bani pentru noile companii, dat fiind impactul avut de scaderea economica asupra capitalului lor.
Totusi, cel mai ingrijorator aspect pentru segmentul economic tehnologic este stagnarea pietei bursiere si impactul pe care il are aceasta asupra capacitatii investitorilor si antreprenorilor de a lista pe bursa propriile afaceri.
Aceasta duce la o scadere a profitului personal, dar si la lipsa fondurilor pentru dezvolatrea acestor afaceri.
La sfarsitul celui de-al patrulea trimestru, 60 de companii sutinute de capital privat erau pregatite pentru a fi listate la bursa.
Numarul acestora s-a diminuat la 38 la incheierea primului trimestru, iar cateva dintre acestea au renuntat la planurile de listare, a declarat Mark G. Heesen, presedinte al National Venture Capital Association.
"Acest declin rapid nu aduce vesti bune", a adaugat Heesen.
Potrivit aceleiasi surse, impactul asupra Silicon Valleeay inseamna mai putine companii infiintate, mai putini antreprenori finantati si mai putini angajatori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
