Companiile occidentale îşi verifică pe cont propriu partenerii de afaceri pentru a fi sigure că nu încalcă sancţiunile contra Rusiei

Washingtonul a pus din martie 50 de entităţi şi 57 de persoane din Rusia şi Ucraina pe o listă cu sancţiuni, dar acestea deţin participaţii sau controlul asupra câtorva mii de companii din întreaga lume, neidentificate de autorităţile americane.

Companiile americane nu au voie să facă afaceri cu o parte din companiile deţinute, conduse sau controlate de cei de pe listă, altfel riscă să fie sancţionate la rândul lor.

Companiile al căror acţionariat sau management are legătură cu numele de pe lista neagră au conexiuni  în peste 70 de ţări, inclusiv SUA, potrivit unei investigaţii a Dow Jones Risk & Compliance.

Pentru că autorităţile americane nu au publicat vreo listă cu aceste subsidiare, companiile trebuie să facă propriile cercetări în privinţa legăturilor pe care partenerii de afaceri le au cu personajele de pe lista sancţionaţilor.

Cu probleme similare se confruntă companii din întreaga lume care încearcă să respecte interdicţiile impuse de UE şi de alte ţări, care au alte nume pe listele lor negre.

Pentru a-şi cerceta partenerii de afaceri, companiile se folosesc de tehnologie, îşi consolidează departamentele de conformitate şi angajează detectivi specializaţi. Cei care încalcă sancţiunile pot fi pedepsiţi cu amenzi civile chiar dacă nu ştiau că nu respectă aceste sancţiuni.

Printre afacerile care au legături cu persoane sau entităţi cu numele pe listele de sancţiuni ruseşti şi ucrainene sunt un constructor naval finlandez şi un producător de titan din Pennsylvania.

Arctech Helsinki Shipyard, unde sunt construite spărgătoare de gheaţă, este deţinut în proporţie de 50% de grupul rusesc United Shipbuilding, controlat de stat. Companiile americane nu au voie să facă afaceri cu constructorul naval finlandez din cauza mărimii participaţiei pe care o deţine la el United Shipbuilding.

Restricţiile se activează în mod normal doar în cazul afacerilor cu subsidiarele deţi­nute în proporţie de 50% de părţile sancţionate. Însă oficialii au sugerat companiilor să fie prudente când fac afaceri cu firme deţinute în proporţie mai mică de cei de pe listele negre.

„Dacă aş avea de-a face cu o companie la care părţile sancţionate ar putea deţine 33%, aş transpira un pic“, a explicat John E. Smith, director adjunct la Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului American de Trezorerie.