♦ Fed-ul şi BCE întrevăd o şansă de a îmblânzi inflaţia fără a declanşa o recesiune în toată regula prin menţinerea dobânzilor la nivelurile actuale timp de mai multe luni
După luni întregi de luptă cu inflaţia, bancherii centrali tocmai începeau să creadă că au reuşit să aducă dobânzile la un nivel aproximativ adecvat pentru a menţine controlul asupra preţurilor fără să sufoce complet economia. Acum însă Orientul Mijlociu aduce un nou set de riscuri reale, dar greu de cuantificat în ecuaţiile acestora, scrie Reuters.
O creştere importantă a costurilor legate de energie reprezintă doar unul din modurile în care conflictul s-ar putea resimţi, acesta numărându-se printre „norii“ despre care preşedintele băncii centrale americane (Fed) Jerome Powell a admis că „prezintă riscuri importante“ la adresa economiei mondiale.
Tensiunile geopolitice în escaladare reprezintă o ameninţare la adresa sistemului financiar mondial pe fondul riscurilor în creştere legate de o inflaţie mai ridicată şi o creştere mai lentă, a avertizat Fed recent, potrivit Financial Times.
„Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi războiului din Ucraina ar putea reduce activitatea economică şi creşte inflaţia la nivel mondial, în special în eventualitatea unor perturbări prelungite ale lanţurilor de aprovizionare şi întreruperilor de producţie“, se arată într-un raport recent al Fed.
Cât priveşte conflictul din Orientul Mijlociu, deşi orice impact ar putea fi minor comparativ cu tragediile umane din zona de conflict, acesta ar reprezenta o veste proastă pentru o economie mondială deja slăbită, notează Reuters.
Dacă peisajul nu se va schimba dramatic în zilele următoare, BCE, Fed, Banca Angliei şi banca centrală a Japoniei sunt deja aşteptate să-şi menţină dobânzile de referinţă neschimbate în următoarele două săptămâni.
Fed-ul şi BCE întrevăd o şansă de a îmblânzi inflaţia fără a declanşa o recesiune în toată regula prin menţinerea dobânzilor la nivelurile actuale timp de mai multe luni. Acest calcul nu a fost, deocamdată, dat peste cap de scumpirea cu 10% a petrolului de la atactul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie. Semne mai mari de întrebare apar însă dacă preţurile petrolului vor continua să crească dramatic.
Europa este vulnerabilă pentru că, spre deosebire de SUA, nu are producţie petrolieră internă semnificativă. Preţurile mai mari la gaze ar alimenta de asemenea inflaţia.
Yannis Stournaras, guvernator al băncii centrale a Greciei şi membru al Consiliului Guvernator al BCE, argumentează că Europa a reuşit în mare măsură să absoarbă efectele scumpirii energiei declanşate de războiul din Ucraina şi speră că la fel se va întâmpla în cazul apariţiei de noi şocuri.
Stournaras a avertizat recent că războiul dintre Israel şi Hamas creează noi provocări pentru economia Europei, de la perturbarea pieţei energiei, la un influx de refugiaţi. Acesta a declarat pentru Financial Times că turbulenţele din Orientul Mijlociu au schimbat balanţa împotriva unor noi creşteri ale costurilor finanţării.
Comentariile lui Stournaras au venit cu puţin timp înaintea reuniunii Consiliului Guvernator al BCE din această săptămână, reuniune ce este aşteptată să se încheie fără o modificare a dobânzilor din zona euro pentru prima dată în ultimele 15 luni.
„Dacă există o nouă sursă de nesiguranţă în Orientul Mijlociu, unde nu se ştie ce se va întâmpla, este mai bine ca toate opţiunile să rămână deschise şi să se aibă grijă ca rezilienţa economiei europene să fie păstrată“, a declarat Stournaras.
Economia zonei euro este deja „într-un punct critic în care dacă vom continua să majorăm dobânzile riscăm ca ceva să se rupă“, a adăugat acesta. Totuşi, unii dintre cei mai mari manageri de active din Europa spun că traderii greşesc în a paria că BCE a terminat cu majorările de dobânzi, relatează Bloomberg. Ca importator net de energie, regiunea este îndeosebi expusă la creşterea preţurilor în cazul escaladării crizei din Orientul Mijlociu, iar pieţele subestimează posibilitatea unor noi majorări de dobânzi ca reacţie, susţin Legal & General Investment Management, Vanguard Asset Management şi Robeco Groep.
Revenind la noile necunoscute cu care se confruntă acum băncile centrale, modul în care nesiguranţa reînnoită va afecta încrederea consumatorilor şi investitorilor şi în care va influenţa atitudinile companiilor şi angajaţilor în viitoarele negocieri salariale se numără de asemenea printre acestea, conform Reuters.
Totul se întâmplă în condiţiile în care după cea mai agresivă campanie de înăsprire a politicii monetare din ultimele patru decenii, băncile centrale încearcă să determine ce ar fi putut preîntâmpina criza costurilor de trai şi să tragă învăţăminte pentru a se asigura că nu vor fi repetate aceleaşi greşeli, scrie Bloomberg.
Dezbaterile se concentrează asupra a trei puncte: câtă flexibilitate pot permite băncile centrale în atingerea ţintelor de inflaţie, eficacitatea achiziţiilor de active în mixul de politică monetară şi meritele coordonării dintre politica monetară şi cea fiscală.
