Business Internaţional

Criza din Europa de Est, prin ochii presei straine

23.02.2009, 18:54 15

In cursul saptamanii trecute, ziarele occidentale au avut ca subiect central situatia statelor din Europa Centrala si de Est. Editorialistii marilor cotidiene occidentale precum Financial Times, The Telegraph si Les Echos au dezbatut pe larg problemele cu care se confrunta tarile emergente din estul continentului. La inceputul saptamanii trecute un raport al firmei de rating Moody's care anunta posibile reduceri de rating pentru bancile occidentale cu expuneri pe Europa de Est a determinat o scadere abrupta a monedelor din regiune si a actiunilor bancilor.

 
Katinka Barysch, Financial Times: Politica economica din Est este depasita
Katinka Barysch, director adjunct al Centrului pentru reforma europeana si autoare a lucrarii "Europa noua si criza economica" (New Europe and the Economic Crisis), a afirmat intr-un editorial in Financial Times ca modelul de politica economica aplicat de statele recent aderate la Uniunea Europeana este depasit. Est-europenii sunt ingrijorati de posibilitatea ca bancile occidentale sa retraga capitalul subsidiarelor estice pe fondul aparitiei unor probleme de ordin financiar. Noile state membre ale UE au primit cu bratele deschise companiile straine si si-au vandut bancile locale, finantandu-si constructiile de case noi prin credite acordate de Austria, Belgia, Germania, Italia si Suedia. Aceasta situatie a generat majorarea deficitului de cont curent la 10% sau chiar 20% din PIB-ul unor tari precum Bulgaria sau Lituania, potrivit lui Barysch.
 
Financial Times: UE trebuie sa adopte o politica unificata care sa avantajeze statele mici
In contextul interdependetei intre sistemul economic occidental si cel estic, Uniunea Europeana este un pilon central care trebuie sa administreze eficient si sa previna colapsul economiilor emergente estice. Programele de asistenta bancara promovate de tarile bogate din Europa de Vest au incurajat bancile sa isi repatrieze fondurile, reducand considerabil capacitatile financiare ale filialelor de pe pietele estice. Bancile active pe pietele estice au solicitat o politica europeana unificata prin intermediul careia filialele lor sa depaseasca turbulentele financiare. Jurnalistii de la Financial Times au avertizat intr-un editorial asupra incapacitatii statelor membre ale UE de dimensiuni mai mici de a schimba sau influenta deciziile luate la nivelul membrilor mai mari. Statele care nu dispun de resursele necesare finantarii sistemului bancar local ar trebui sa primeasca fonduri de la BEI sau de la BERD, coroborate cu un sprijin de la FMI.
 
The Telegraph: Daca o scanteie depaseste spatiul euro, ne vom confrunta cu o criza sistemica globala
Ambrose Evans-Pritchard, editorul rubricii de afaceri internationale din cadrul ziarului britanic The Telegraph, a afirmat intr-un editorial ca in absenta unei administrari strategice globale actuala criza ar putea submina fragilul sistem bancar al Europei Occidentale. "Daca o scanteie depaseste spatiul euro, ne vom confrunta cu o criza sistemica globala", potrivit lui Evans-Pritchard. In conditiile in care bancile europene sunt responsabile pentru 74% din totalul de 4.900 de mld. dolari (3.884 mld. euro) materializat in imprumuturi acordate statelor emergente, expunerea la un declin al acestor piete este de cinci ori mai mare decat in cazul SUA sau al Japoniei. In Polonia, 60% dintre creditele ipotecare sunt contractate in franci elvetieni, in conditiile in care zlotul s-a depreciat cu 50% in raport cu francul elvetian. Situatia este similara in Ungaria, Ucraina, statele baltice si balcanice, avand simptomele crizei ipotecare subprime din SUA. Diferenta majora consta in faptul ca bancile europene se afla in postura atat de creditori, cat si de debitori, antrenand efecte dezastruoase pentru ambele parti ale baricadei, potrivit lui Evans-Pritchard.
 
Wolfgang Munchau, Financial Times: Adoptarea monedei unice europene ar putea fi o solutie
Wolfgang Munchau, editor asociat al ziarului Financial Times, a avertizat asupra celor doua erori guvernamentale ale statelor din Europa Centrala si de Est care ar putea declansa un al doilea val de turbulente economice in zona euro. Incurajarea obtinerii unor credite ipotecare in valuta, dar si interpretarea accesului la zona euro ca pe un simplu voluntariat si nu un scop inclus in tratatele semnate prin aderarea la UE a amplificat riscurile cu care in prezent se confrunta sistemele bancare din regiune. Avantajul statelor estice este ca bancile sunt in prezent detinute majoritar de investitori straini, iar declinul va fi suportat in consecinta de acestia din urma. Spre exemplu, in conditiile in care sistemul de creditare ungar se prabuseste, Austria, Italia si Suedia se vor confrunta cu cele mai grave pierderi.
 
Les Echos: Dupa ani intregi de crestere, Estul pune la incercare bancile europene
Degradarea starii de sanatate financiara a anumitor banci din Rusia sau Ucraina afecteaza companiile-mama occidentale ale acestora, scrie cotidianul francez Les Echos. Subiectul a fost abordat de catre ministrii europeni de finante intruniti la Berlin pentru a pregati reuniunea G20. Actiunile bancilor cu cele mai mari expuneri fata de tarile din Europa Centrala si de Est au pierdut 10%, pana la 25% din valoare. Iar numarul bancilor care au investit in ultimii ani in regiune este destul de ridicat. In Cehia, Romania sau Croatia, cea mai mare parte a sistemului bancar apartine bancilor occidentale. Cel mai des este vorba de aceleasi banci: agentia Moody's remarca faptul ca sase tari (Austria, Italia, Franta, Belgia, Germania si Suedia) concentreaza aproximativ 84% din activele "revendicate" de bancile vest-europene in Europa de Est. Ritmul achizitiilor, incepute la sfarsitul anilor '90, s-a accelerat odata cu intrarea mai multor tari din Europa de Est in UE. "Achizitiile au mers de la Vest catre Est, iar bancile care au ajuns tarziu au platit cel mai scump", rezuma un bancher.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO