Tendita de crestere a prescrierilor sugereaza ca, fara o interventie guvernamentala, inca multi americani risca sa-si piarda locuintele de acum inainte, scrie International Herald Tribune.
Totusi, "spectacolul" generat de milioanele de americani care isi parasesc locuintele pentru a se muta in alta parte este de multe ori privit cu o oarecare duritate. Iar argumentul pentru o asemenea atitudine este ceva in genul: prescrierea ipotecii nu inseamna sfarsitul lumii, ba mai mult, exista lectii importante de invatat in urma unei asemenea experiente. In definitiv, americanii traiesc intr-o lume capitalista, al carei principiu esential este respectarea contractelor incheiate intre oameni.
De fapt, acest punct de vedere ar putea prevala in cadrul bataliei care se da in interiorul opiniei publice. De exemplu, recent Camera Reprezentantilor a aprobat legislatia privind ajutorul acordat consumatorilor aflati in dificultate, insa presedintele a avertizat ca isi va folosi dreptul de veto pentru a contracara aceasta masura.
Planul, inclus pe agenda camerei inferioare de catre democratul Barney Frank, reprezinta singura propunere substantiala, care vizeaza reducerea dezastrului creat de criza subprime in randul consumatorilor americani. Masura prevede garantarea unor imprumuturi in valoare de 300 mld. dolari contractate de consumatori aflati acum in situatia de a-si pierde locuintele.
Cei care argumenteaza in favoarea sprijinirii celor aflati in dificultate pun accentul asupra efectelor psihologice pe care prescrierea ipotecii le poate avea asupra consumatorilor. Iar economistii si reprezentantii mediului de afaceri, se argumenteaza, ar trebui sa se concentreze mai mult asupra acestor efecte, in conditiile in care concentrarea atentiei asupra statisticilor i-ar putea determina pe acestia sa treaca cu vederea o serie de aspecte importante.
In primul rand, se considera ca nu poate fi aruncata intreaga vina pentru declansarea crizei ipotecare asupra consumatorilor. Dincolo de vina purtata de consumatori, responsabilitatea trebuie impartita intre creditori, agentiile de rating si autoritatile de reglementare fiscala.
Iar in aceasta situatie, procesele de prescriere a ipotecii nu fac altceva decat sa creeze frustrare in randul consumatorilor, care se vad nevoiti sa plateasca in totalitate costurile care de fapt ar trebui impartite.
Pe de alta parte insa, incercarea de a modifica termenii contractelor de creditare ar putea avea un efect invers: in loc sa le demonstreze consumatorilor ca trebuie sa respecte contractele pe care le semneaza, i-ar putea determina sa priveasca acest principiu cu mai multa relaxare.
Exista insa foarte multe voci care ii acuza pe debitorii aflati in dificultate pentru situatia in care acestia se afla. Aceasta atitudine nu este insa deloc surprinzatoare, fiind surprinsa de studiile de specialitate inca de acum cateva decenii. Studiile argumenteaza ca oamenii care cred in justetea intrinseca a sistemului economic in care traiesc tind sa creada ca cei care au de suferit de pe urma sistemului sunt direct raspunzatori pentru situatia in care se afla. Iar aceasta tendinta a opiniei publice pare sa functioneze excelent in cazul actualei crize.
In al doilea rand, este foarte important ca traumele psihologice aparute in urma prescrierii unei ipoteci sa fie intelese in totalitate. Psihologii argumenteaza ca "sinele unui om este format nu numai din corpul sau si capacitatile sale intelectuale, ci din tot ceea ce el poate numi ca fiind al sau, inclusiv hainele sau locuinta". Iar proprietatea ii da unui om un sentiment puternic de aparteneta la teritoriul pe care se afla aceasta.
Autoritatile politice par sa fi inteles pana acum acest principiu, ceea ce le-a determinat sa sprijine puternic cresterea numarului de proprietari de locuinte. Din aceasta perspectiva poate fi explicata tema "Societatea Proprietatii", prin intermediul careia presedintele Bush a castigat alegerile din 2004. De fapt principiul lansat in 2004 pare sa functioneze in mod invers. Ponderea proprietarilor de locuinte in cadrul cetatenilor americani a coborat de la 69,1% in primul trimestru din 2005 la 67,8% in primele trei luni ale anului in curs, ajungand aproape de nivelul inregistrat in 2001.
Iar efectele acestei miscari inverse ar putea lasa o serie de "cicatrici psihologice", care vor urmari societatea americana multa vreme de-acum inainte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
