Ianuarie 2009 a marcat nu doar inceputul unui an greu macinat de criza economica mondiala, ci si inceputul unui nou razboi al gazelor, intre Gazprom, "perla" Rusiei, si Ucraina, dar care a afectat si intreaga Europa, dependenta de gazele naturale livrate de cea mai importanta companie din Rusia.
Cine este aceasta companie ce a reusit sa inghete toata Europa? Gazprom, gigantul controlat de statul rus, este compania al carei profit a crescut in opt ani de la 1,5 mld. euro la 9 mld. euro in 2007.
Daca in 2000 Gazprom avea o valoare de piata de doar 7,94 mld. dolari (5,79 mld. euro), potrivit declaratiilor companiei, maximul istoric a fost atins in 2007, cand compania a fost evaluata la 329,563 mld. dolari (240,395 mld. euro), si a devenit cel mai important grup din sectorul gazelor naturale la nivel mondial.
Dupa valoarea de piata, Gazprom se situa in acelasi an pe pozitia a treia la nivel mondial in randul companiilor energetice, dupa PetroChina si ExxonMobil.
Istoria Gazprom incepe odata cu destramarea URSS. In anul 1989, ministerul industriei gazului din fosta URSS a fost reorganizat, si astfel a luat nastere concernul gazelor naturale Gazprom.
Numele Gazprom capata rezonanta odata cu venirea la conducerea Rusiei a lui Vladimir Putin in anul 2000. Dupa ce a iesit din umbra si a inceput sa se extinda agresiv in intreaga lume cu ajutorul actualului premier rus, Gazprom a reusit sa se impuna in peisajul european, devenind principalul furnizor de gaze al continentului.
Dupa ce o serie de state din fostul bloc comunist au schimbat tabara si au devenit membri ai Uniunii Europene, Rusia reuseste sa le controleze indirect dat fiind ca pentru state precum Letonia, Estonia, Lituania si Slovacia gigantul rus este singurul furnizor de gaze naturale.
Nici celorlalte state europene nu le este indiferent gazul rusesc, fiecare fiind intr-o proportie mai mica sau mai mare dependent de gazul rusesc.
Gazprom, compania ce detine cel mai extins sistem de distributie a gazelor naturale - Unified Gas Supply System of Rusia - ce se intinde pe 156.900 de kilometri, exporta gaze naturale catre 32 de state si continua sa isi intareasca pozitia pe pietele internationale.
Gazprom asigura aproximativ o treime din importurile totale de gaze naturale ale Europei de Vest, unde principalii consumatori ai gazelor rusesti sunt Germania, Italia si Franta.
Gigantul rus anunta anul trecut ca doreste ca pana in 2017 sa devina cea mai mare companie la nivel mondial, cu o valoare de piata de 1.000 mld. dolari (729 mld. euro).
"Vom ajunge sa avem o valoare de piata de 1.000 mld. dolari intr-o perioada de sapte pana la zece ani. Ne-ar placea sa devenim compania cu cea mai mare valoare si cu cea mai importanta capitalizare din intreaga lume", declara in 2007 fostul director executiv al companiei si actualul presedinte al Rusiei, Alexander Medvedev.
In urma cu un an, Gazprom ajunsese, pe fondul preturilor ridicate la petrol si datorita sustinerii politice de la Kremlim, sa devanseze China Mobile si sa ajunga in top trei cele mai mari companii din lume dupa valoarea de piata, alaturi de Exxon Mobile si General Electric.
Anul 2009 nu a adus insa vesti bune pentru Gazprom. In data de 1 ianuarie 2009 Rusia opreste livrarea de gaze naturale catre Ucraina, la fel ca in 2006. Statele europene anuntau ca situatia este disperata. State a caror dependenta de gazul rusesc depasea 70% inregistrau pierderi uriase. Dupa ce Rusia a sistat alimentarea Bulgariei, stat dependent in proportie de peste 90% de combustibilul rus, un europarlamentar bulgar declara: "Tara mea este intr-o situatie de criza extrema. Industria a intrat in colaps, pierdem milioane in fiecare zi si situatia este fara precedent. Suntem ostaticii unor actori iresponsabili". Acest sentiment il impartaseau si alte state europene, paralizate de acest razboi al gazelor din care nu puteau iesi.
Marcata de un scandal ce a pus pe jar intreaga Europa, compania Gazprom este astazi profund indatorata, negociind cu guvernul de la Kremlin imprumuturi de urgenta.
Potrivit declaratiilor premierului Vladimir Putin, doar criza gazelor a costat compania 800 mil. dolari (583,5 mld. euro). Valoarea actiunilor companiei a scazut cu 76% de la inceputul lui 2008. Ca urmare a devalorizarii actiunilor, o decadere puternica de pe pozitia a treia la nivel mondial pe pozitia numarul 35 ca valoare de piata, potrivit The New York Times. Compania avea sa termine anul 2008, potrivit estimarilor, cu o valoare de piata de doar 85 mld. dolari (62 mld. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
