Achiziţia de acţiuni preferenţiale Bank of America de către miliardarul american Warren Buffett a fost de mulţi interpretată drept o salvare a celei mai mari bănci de la un posibil faliment.
Şi se pare că a avut succesul scontat. Dar nu în sensul că Buffett a oferit 5 miliarde de dolari şi într-unul mult mai adânc.
Anunţul a avut mai degrabă scopuri PR-istice, pentru că decizia oracolului din Omaha a dus la o creştere puternică a acţiunilor, banca încheiând ziua cu un avans de 9,44%, după luni în care căderea acesteia părea să fie de neoprit.
Dar acest eveniment îi face pe mulţi să se întrebe: oare decizia lui Buffett a fost făcută pentru a ajuta la revigorarea pieţelor şi a economiei SUA? a fost o dovadă de încredere în băncile americane?
Ei bine, nu, scrie Reuters. Buffett nu şi-a exprimat încrederea în cea mai mare bancă americană investind în acţiuni tranzacţionate la bursă. Omul de afaceri Warren Buffett s-a asigurat că, indiferent de care va fi evoluţia băncii, el va avea de câştigat.
"Nu a făcut asta din motive de caritate sau chiar din cauză că era îngrijorat de siguranţa şi sănătatea sistemului financiar", este de părere Robert Reich, profesor la University of California Berkley care a lucrat şi în ultimele trei guverne SUA. "Are acţionari şi aceştia depind de el în maximizarea investiţiilor".
Şi are dreptate. Se pare că nimic din ceea ce face omul de afaceri pentru susţinerea companiilor americane nu este din altruism. Mai ales dacă eşti fondatorul unui fond de investiţii precum Berkshire Hathaway.
Acţiunile preferenţiale cumpărate de miliardarul american îi aduc acestuia un randament anual de 6%, indiferent de preţul acţiunilor la bursă sau de politica de plată a dividendelor.
De asemenea, dacă banca intenţionează să răscumpere acţiunile preferenţiale pentru a scăpa de povara financiară la care s-a angajat, va trebui să plătească un preţ cu 5% mai mare decât preţul de vânzare.
"Buffett este un investitor experimentat şi nu este altruist deloc. Termenii pe care îi impune îi sunt foarte favorabili", este de părere Richard Bernstein, fost strateg de investiţii în cadrul Merrill Lynch. "Păcat că guvernul nu a făcut la fel cu programul TARP (program de achiziţie a activelor toxice de la bănci pentru prin injecţie de lichiditate - n.r.). Contribuabilii au fost furaţi în comparaţie cu termenii pe care i-a obţinut Buffett".
Iar achiziţia aceasta strategică pentru Buffett nu este singulară. El a mai investit în timpul crizei în Goldman Sachs 5 miliarde de dolari şi în General Electric 3 miliarde de dolari. La vremea respectivă ambele plăteau o dobândă anuală de 10%.
După anunţul făcut la 23 septembrie 2008 privind investiţia de 5 miliarde dolari în Goldman Sachs, acţiunile băncii au crescut de la 125 la 133 dolari. Câteva luni mai târziu acestea au căzut la 52 de dolari pe acţiune.
Oricine a cumpărat în momentul anunţului acţiuni la bursă şi-a pierdut 60% din bani.
Cu toate acestea, investiţia făcut de Buffett i-a adus acestuia, până la răscumpărarea acţiunilor de către Goldman, câte 15 dolari în fiecare secundă, sau 500 de milioane de dolari anual.
În martie, Goldman a anunţat că răscumpără acţiunile preferenţiale ale lui Buffett la preţul convenit cu miliardarul, adică cu 10% peste preţul de vânzare.
Acelaşi lucru se întâmplă şi cu GE, cel puţin până îşi va răscumpăra acţiunile preferenţiale de la Buffett, în octombrie: până atunci profitul obţinut din investiţie se va ridica la 900 de miliaone de dolari, iar achiziţia se va face la un preţ cu 10% mai mare decât vânzarea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
