Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care s-a lansat recent în cursa pentru câştigarea celui de-al doilea mandat, a anunţat câteva propuneri şoc prin care vrea să atragă voturile electoratului, una fiind obligarea la un anumit număr de ore de muncă în folosul comunităţii a celor care primesc salarii de subzistenţă, o formă de ajutor social.
"Munca este soluţia ieşirii din criză. Trebuie să încurajăm oamenii să muncească", a declarat Sarkozy la postul de televiziune France 2, adăugând că s-a săturat să audă pe cei cu salarii mici plângându-se că au venituri mai mici decât cei fără loc de muncă, dar care beneficiază de ajutoare de şomaj, scrie Thomson Reuters.
Planul preşedintelui prevede ca beneficiarii salariilor de subzistenţă, de 466 de euro pe lună, să presteze şapte ore de muncă pe săptămână în folosul societăţii. Aceste remuneraţii sunt o formă de ajutor social care garantează persoanelor capabile sau nu să muncească un venit minim, beneficiarii având obligaţia să caute de lucru sau să intre într-un proiect profesional care le-ar ameliora situaţia financiară. Aceste beneficii costă statul 10 miliarde de euro pe an. Sistemul este descris de Sarkozy ca fiind "eficient în lupta contra sărăciei, dar insuficient pentru a reintroduce beneficiarii pe piaţa muncii", notează Le Figaro.
Sarkozy a propus, de asemenea, reducerea sau eliminarea impozitelor pe salariile persoanelor cu salarii nete considerate mici în Franţa, de 1.100-1.300 euro pe lună, în aşa fel încât remuneraţia să se majoreze cu 1.000 de euro pe an. Impozitele de acest fel aduc la buget patru miliarde de euro. Preşedintele vrea însă să elimine prima de angajare, un stimulent acordat persoanelor cu salarii mici, ceea ce ar aduce economii de 2,5 miliarde de euro pe an, şi să alinieze fiscalitatea pentru veniturile financiare cu fiscalitatea pentru muncă, pentru a se obţine venituri suplimentare la buget de 1,5 miliarde de euro.
Viaţă mai grea pentru executivi
Şeful statului francez vrea să atragă încrederea sindicatelor propunând ca salariaţilor să le fie dată putere de decizie în privinţa remuneraţiilor directorilor de companii, fie în cadrul întâlnirilor acţionarilor, fie prin acordarea unor drepturi de vot în boardul executiv.
Preşedintele vrea, totodată, să interzică compensaţiile uriaşe acordate executivilor care sunt concediaţi şi schemele de pensii private finanţate de companii. Sarkozy este întrecut în cursa pentru preşedinţie de candidatul Partidului Socialist François Hollande care, potrivit sondajelor de opinie ar atrage 28% din voturi în prima rundă de vot, programată pentru 22 aprilie. Actualul preşedinte ar obţine 27% din voturi.
Pentru a doua rundă, scorul este de 56% pentru Hollande, ceea ce sugerează că majoritatea francezilor vor să-l pedepsească pe preşedinte, scrie economistul Dominique Moisi pentru portalul Project Syndicate. Hollande a pornit în cursa electorală cu promisiunea de a majora taxele pentru bogaţi şi de a finanţa educaţia şi cercetarea.
Mesajul lui Sarkozy: Într-o lume care se schimbă brutal, eu vă ofer stabilitate
Moisi consideră că mesajul electoral al lui Sarkozy a devenit "Poate că nu vă place de mine, dar eu nu sunt ceea ce par, iar experienţa mea la putere m-a transformat profund. Voi însă sprijiniţi valorile mele conservatoare deoarece acestea vă reprezintă. Într-o lume care se schimbă rapid şi brutal, aveţi nevoie de stabilitate, pe care eu v-o pot da".
Deşi rata şomajului din Franţa este la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, iar economia a stagnat, Sarkozy spune că statul a ieşit neavariat din criză.
"Am evitat o catastrofă. Gândiţi-vă la funcţionarul public din Grecia şi la salariul lui tăiat, la pensionarul din Portugalia căruia i s-a tăiat pensia şi la miile de americani forţaţi să trăiască în rulote", a declarat preşedintele francez.
Victoria lui Hollande În alegeri ar destabiliza Europa
O victorie a socialistului François Hollande în cursa pentru preşedinţia Franţei ar putea provoca un nou val de instabilitate în zona euro, cu consecinţe de amploare pentru pieţele financiare şi sistemul euro, consideră analiştii băncii elveţiene UBS.
Alegerile pot fi considerate un referendum privind planurile Germaniei pentru reproiectarea uniunii monetare, care este susţinută de actualul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, scrie Bloomberg. Hollande şi-a construit campania electorală pe criticarea metodei germane, astfel că nu este de mirare că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, îl sprijină pe Sarkozy.
Duetul Merkel-Sarkozy insistă pe austeritate, stricteţe şi severitate în sancţionarea derapajelor bugetare în zona euro, pe când Hollande susţine o serie de obiective fundamentale pe care şi euroscepticii le-ar recunoaşte ca esenţiale integrării şi supravieţuirii zonei euro. Acestea includ un accent puternic pe măsuri de stimulare a creşterii economice, la nivel naţional şi al instituţiilor europene, o politică mai implicată a Băncii Centrale Europene în privinţa achiziţiilor de obligaţiuni suverane, un fond european de salvare mai solid şi emisiuni comune de obligaţiuni în zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
