Europa de Est, regiunea unde monedele si actiunile companiilorau avut impreuna randamente denominate in dolari de aproximativ 50%in acest an, da semne ca pierde statutul de principal magnet pentruinvestitii de pe continent din cauza datoriilor din ce in ce maimari, scrie Bloomberg.
Forintul ungar este cel de-al doilea cel mai slab performer inultima luna dintre monedele a 26 de state cu piete emergente,pierzand o parte din avansul pe care il castigase in fata dolaruluidupa 10 martie, care a ajuns la 33%. Slovacia, Polonia, Bulgaria siCehia sunt in primele sapte state care se confrunta cu o crestererapida a riscului de credit (riscul ca un debitor sa nu isi poatarambursa o parte sau tot imprumutul) dintre cele 21 de tari alecaror CDS-uri (credit default-swaps - instrumente derivate pentrutransferul riscului de credit) sunt monitorizate de Bloomberg.Indicele NTX New Europe Blue Chip, alcatuit din cele mai maricompanii listate la bursa din Europa Centrala si de Est, a coborat2,7%, dupa ce pe 16 noiembrie atingea un nivel maxim al ultimelor11 luni de 1.208,60 puncte.
Europa de Est, codasa la iesirea din criza
"Unii investitori ar putea subestima potentialul de inrautatirea situatiei" pentru monede si obligatiuni, a spus Tim Haaf, careadministreaza active de pe pietele emergente pentru PacificInvestment Management din Newport Beach, California, o filiala aasiguratorului Allianz. "Lumea iese din criza, insa Europa de Estinca trebuie sa solutioneze problema datoriilor foarte mari si adatoriilor externe in crestere, iar acest proces poate sadureze."
Deficitele publice din ce in ce mai mari au fortat membriiUniunii Europene, printre care Polonia si Letonia, sa amaneadoptarea monedei euro. Romania si Ungaria a trebuit saimplementeze reduceri bugetare care au exacerbat recesiunea, pentrua indeplini criteriile impuse de institutiile internationale careau oferit statelor credite de 20 mld. euro fiecareia pentru a-sifinanta deficitele de cont curent si cele bugetare.
Statele de la est de Zidul Berlinului au iesit de sub comunismacum 20 de ani si au imbratisat piata libera, cu ambitii mari,dorind sa prinda din urma Vestul in ceea ce priveste standardele deviata. In cele doua decenii aceste tari au postat cresterieconomice net superioare celor ale statelor din Vest, depasind inunele cazuri chiar 10%.
Crestere de 2,5% in 2010
Aceste state se bazeaza acum pe ajutoare in valoare totala de100 mld. dolari, 69% din creditele oferite de institutiileinternationale in frunte cu Fondul Monetar International si BancaMondiala la nivel mondial, potrivit Bloomberg.
Comisia Europeana estimeaza ca datoria guvernamentala a Ungarieiva depasi 75% din PIB-ul statului in urmatorii trei ani, iar inPolonia datoria va creste pana la 61% din PIB in 2011. Comisia amai anuntat ca deficitul bugetar al Letoniei va ajunge la 12,3% dinPIB in 2010, in timp ce in Polonia va urca la 7,5% anul viitor.
"Este putin probabil ca ratele de crestere in regiune sa revinala nivelurile dinainte de criza", a spus Arend Kapteyn,economist-sef pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa laDeutsche Bank din Londra. Statele din Europa de Est au beneficiatin perioada 2002 - 2008 de capital strain echivalent cu 8% dinPIB-ul anual pentru a-si finanta boom-ul procesului de creditare, aspus el. "Nu credem ca aceste fluxuri de capital vor mai aveaaceeasi amploare ca in trecut."
Indicii bursieri ai regiunii au avut o evolutie pozitiva inacest an chiar daca economia Europei Centrale si de Est esteasteptata sa se contracte cu 6,3% in 2009. Anul viitor patru statevor continua sa posteze scaderi economice, iar printre acestea senumara si Ungaria, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie siDezvoltare. In 2010, sase dintre economiile din regiune vor crestecu 1% sau mai putin anul viitor, iar la nivel de ansamblu crestereava fi in medie de 2,5%.
Codasii zonei euro raman vulnerabili
Dupa o perioada de calm, ies din nou la suprafata intrebari sitemeri privind evolutia celor mai slabe economii din Europa. Unmotiv de ingrijorare il reprezinta cresterile preturilorinstrumentelor de tip credit-default swap ale Greciei, Irlandei,Portugaliei si Italiei. Investitorii cumpara aceste instrumentederivative, care practic le aduc venituri daca statele intra infaliment, si reprezinta astfel o asigurare impotriva datoriilorguvernamentale in crestere. Luna trecuta, guvernul grec a anuntatca deficitul bugetar va ajunge la 12,7% din PIB in acest an - ceamai ridicata valoare intre cele 16 state ce alcatuiesc zona euro,si de doua ori mai mare decat estimarile anuntate in urma cu douadoua luni. Mai mult, unii angajati din sectorul public au iesit instrada cerand statului sa adopte masuri care sa combata crestereasomajului. "Cele mai slabe economii din Uniunea Europeana ramanvulnerabile, iar investitorii ar trebui sa se astepte la ovolatilitate crescuta", a spus Scott MacDonald, director decercetare in cadrul bancii de investitii Aladdin Capital.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
