În Dubai, muncitorii lucrează la foc continuu, dar nu cum ofăceau în urmă cu doi ani, ci numai la câteva noi proiectefinanţate de guvern. Un aeroport de două ori mai mare decâtHeathrow din Londra, autostrăzi care se înmulţesc văzând cu ochiişi un sistem de mijloace subterane de transport care va fi pus lapunct foarte curând, aşteaptă forfota de oameni pe care conducereaemiratului o preconizează de îndată ce economiile lumii îşi vorreveni după criza economică, scrie The New York Times.
Puternic afectat de efectele crizei, emiratul Dubai a renunţatpentru moment la capricii precum insula artificială sub formă depalmier, pentru a face loc unor proiecte mai pragmatice menite să-irecâştige statutul de punte de legătură între puterile economicedin Vest şi ţările bogate în petrol din Orientul Mijlociu.
"În timp ce lumea întreagă se zbătea din cauza recesiunii, Dubaiula continuat să îşi construiască un aeroport şi o infrastructurăde invidiat", a spus Jim Krane, autor al cărţii "City of Gold"care prezintă o istorie a Dubaiului. "Când lumea îşi va reveni peplan economic, Dubaiul va aştepta cu braţele larg deschise", a maispus Krane.
Ecouri ale crizei economice şi în Dubai
Faţă de situaţia celorlalte ţări din regiune, economia Dubaiului arezistat cel mai bine pe timpul crizei datorită menţineriicalităţii ridicate a serviciilor, însă în absenţa veniturilor dinagricultură, petrol sau industrie, este dependent de turismul,comerţul şi serviciile bancare internaţionale.
Mai mult, surplusul de birouri şi spaţii rezidenţiale a dus la ocădere a preţurilor proprietăţilor situate în afara zonei zero.Această criză a pieţei imobiliare care nu a ocolit Dubaiul, a creatmii de litigii ce au ca obiect proprietăţi cu statut incert, iarsistemul judiciar din Dubai, cu pronunţată tentă arhaică, i-adeterminat pe occidentali să se gândească de două ori înainte de amai investi aici. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a previzionatpentru Dubai o scădere economică de 0,5% pentru anul 2010, după ceanul trecut scăderea a fost de 2,5%.
Cu toate acestea, situaţia s-ar putea îmbunătăţi în viitor: DubaiWorld a ajuns la un acord cu creditorii pentru a restructuradatorii de 24,9 mld. $ (18,3 mld. euro), iar Dubai InternationalCapital, companie cu capital de stat, plănuieşte să-şi plăteascădatorii de 2,6 mld. (1,9 mld. euro) prin vânzarea de active.
Mână întinsă de fratele mai mare
Într-o foarte mare măsură, planurile de viitor ale Dubaiului depindde Abu Dhabi, "patriarhul" Emiratelor Arabe Unite care a decissă-şi ajute vecinul cu 20 mld. $ (14,7 mld. euro) la sfârşitulanului trecut. Între cele două emirate datează de generaţii întregirelaţii strânse, favorizate de puternice legături de familie.
Abu Dhabi, care obţine venituri considerabile din vânzarea depetrol şi a dezvoltat relaţii diplomatice prolifice, este aliatulprincipal al Statelor Unite în Golful Persic. "Este evident că AbuDhabi controlează fiecare mişcare a Dubaiului, deoarece deţinebanii. Abu Dhabi îşi va sprijini mereu vecinul datorită legăturilorputernice, dar asta nu înseamnă ca acest lucru se va mai întâmplamult timp de aici încolo", a comentat un analist din zonă care apreferat să-şi păstreze anonimatul, despre influenţa conservatoarea Abu Dhabi asupra vecinului său risipitor.
Totuşi, în continuare aproape toate marile corporaţii, precumGeneral Electric, Tata Industries din India şi banca britanică HSBCşi-au stabilit sediul regional în Dubai. În cazul în care situaţiade aici s-ar înrăutăţi considerabil, nimic nu ar impiedica aceştigiganţi să se mute în Abu Dhabi sau alte locuri din regiune.
"Dubai are cea mai bună infrastructură din zonă", a spus Jan WillePlantagie, manager al Standard & Poor's pentru OrientulMijlociu. "Situaţia de acum nu e sfârşitul Dubaiului, ci doar ocăzătură dureroasă", a mai spus el.
Chiar dacă dispune de un sistem de securitate transparent, cucamere de luat vederi pe stradă şi autorităţi care îşi încurajeazăcetăţenii să semnaleze orice comportament dăunător care violeazăstandardele morale nescrise ale Dubaiului, acest emirat are totuşigândirea cea mai occidentalizată şi tolerantă din regiune, înpofida creşterii fundamentalismului islamic.
Perlele Dubaiului
Burj Khalifa
cea mai înaltă clădire din lume, are 998 de metri înălţime,
160 de etaje,
57 de lifturi,
1.044 de apartamente
şi un hotel.
Downtown Burj Dubai
cartier de un miliard de dolari, cu 30.000 de apartamente şi celmai mare centru comercial din lume, având 1.200 de magazine.
Al Maktoum International
cel mai mare aeroport din lume care va fi gata în 2017 şi vacosta
30 de miliarde de dolari.
Dubai World Center
prima platformă aeroportuară din lume care se va construi înpreajma Al Maktoum International; similară unui oraş, ea va pune ladispoziţie restaurante, malluri, centre
de expoziţie
şi un teren de golf.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
