„Vacile noastre supravieţuiesc cu recolta de fân din iunie, nu mai există iarbă“, spune Jean-Guillaume Hannequin, agricultor din estul Franţei, care se întreabă cum îşi va hrăni vitele în această iarnă.
Patrick Benezit, director al organizaţiei agricole FNSEA, compară situaţia cu cea din 2003 şi se plânge în legătură cu speculaţiile din jurul preţurilor paielor, pe care crescătorii le amestecă cu fânul pentru a-şi hrăni vitele. Preţul acestora se va ridica în acest an la 100 de euro pe tonă, faţă de 60-80 de euro anul trecut.
„Pentru a completa hrana animalelor, va trebui să cumpărăm cereale, al căror preţ a crescut de asemenea în această vară. Laptele va fi din ce în ce mai scump de produs“, spune un crescător. Preţul cărnii ar putea scădea de asemenea în cazul creşterii sacrificării animalelor.
În Suedia, unde incendiile de pădure au distrus mii de hectare, Federaţia agricultorilor vorbeşte despre „cea mai profundă criză din ultimii peste 50 de ani“.
Harald Svensson, economist-şef al agenţiei guvernamentale suedeze pentru agricultură, anunţă o scădere istorică, de 29%, a producţiei de cereale a ţării în raport cu 2017.
În Laponia, crescătorii avertizează cu privire la riscul de foamete în cazul celor 250.000 de reni semisălbatici. Guvernul a deblocat un ajutor de 1,2 miliarde de coroane (117 milioane de euro) pentru a-i ajuta pe fermieri.
Berlinul a anunţat în această săptămână deblocarea unor ajutoare de 340 milioane de euro pentru agricultori. Daunele din sectorul cerealier şi al creşterii de animale sunt evaluate la 680 milioane de euro, o fermă din 25 riscând să se închidă.
Marea Britanie nu a mai înregistrat o secetă de amploarea celei din acest an de 80 de ani, potrivit autorităţilor. Producţia de lapte este în scădere puternică din cauza lipsei ierbii. Costul furajelor este în creştere, din acest motiv o mulţime de vite fiind sacrificate mai devreme.
În Elveţia, armata a venit în ajutorul crescătorilor de vite, transportând apă cu elicopterele. Guvernul ţării a anunţat la începutul lunii august un plan de ajutor pentru fermierii afectaţi de secetă.
Pentru Erwin Schopges, preşedinte al European Milk Board, care grupează 100.000 de mici producători de lapte europeni, problema climatică nu face decât să agraveze o situaţie deja critică pentru crescători. „Şi fără această secetă, costurile producţiei sunt deja departe de a fi acoperite“.
Comisia Europeană a promis la începutul lunii august mai multe măsuri, cum ar fi deblocarea anticipată a anumitor ajutoare şi anumite derogări pentru a permite utilizarea ierbii de pe terenurile necultivate ca furaj.
Şi alte ţări din Europa, printre care Danemarca şi Finlanda, se confruntă cu probleme legate de căldura extremă şi secetă.
Ţările baltice sunt de asemenea afectate de condiţiile meteorologice severe. Guvernul lituanian estimează că fermierii ţării au pierdut probabil între 15 şi 50% din recolte din cauza secetei extreme.
