În Ungaria, într-o lună şi jumătate de la introducerea de către guvern a unui mecanism de monitorizare online a preţurilor din magazinele marilor retaileri, alimentele s-au ieftinit în medie cu 15%, arată o analiză a ziarului online pro-guvernamental Világgazdaság. Nu este clar dacă ieftinirile sunt rezultatul direct al mecanismului de monitorizare sau al faptului că inflaţia frânează, iar retailerii au atins limita toleranţei consumatorului la scumpiri.
Tot Világgazdaság insistă pe faptul că Ungaria are unele dintre cele mai ieftine alimente din UE, în timp ce presa independentă sau de opoziţie scrie despre cum ungurii care pot se duc în ţările vecine pentru a-şi face cumpărăturile, pentru că acolo este mai ieftin. Oricum ar fi, preţurile mâncării sunt atent urmărite de maghiarii de rând, de media şi de guvern, semn al importanţei acestora pentru societate şi electorat.
În Ungaria, unul din motivele scumpirii alimentelor este dependenţa de importuri, devenite mai scumpe din cauza deprecierii forintului, unul din rezultatele cheltuielilor peste posibilităţi ale guvernului. În Polonia, analiştii atrag atenţia că acolo se va scumpi pâinea. Dar acesta nu mai este efectul preţurilor mai mari ale materiei prime şi energiei, ci al creşterii costurilor cu forţa de muncă şi cu transportul.
Iar pâinea se scumpeşte cu toate că guvernul a luat măsuri de protejare a producătorilor, cum ar fi plafonarea preţurilor gazelor naturale. În faţa exploziei inflaţiei şi a unei crize a costului vieţii fără precedent în ultimele decenii, guvernul de la Varşovia a reacţionat prin majorarea salariului minim pe economie. De asemenea, inflaţia a creat presiuni salariale ascendente generale. Acest lucru îl simt din plin fabricile de panificaţie şi brutăriile.
Pâinea este un aliment social în multe părţi ale lumii, inclusiv în Europa de Est. În unele locuri este atât de importantă încât este subvenţionată de stat. Acolo, când pâinea se scumpeşte apar probleme sociale şi politice. Spre exemplu, în Tunisia, când în 1983 preţurile pâinii s-au dublat peste noapte, peste 150 de persoane au fost ucise în ceea ce a devenit cunoscut ca răscoalele pâinii. În prezent, Tunisia trece iar printr-o criză a pâinii după ce guvernul a blocat accesul mai multor brutării „moderne“ la făina subvenţionată.
De data aceasta, nu cumpărătorii au ieşit în stradă la protest, ci brutarii. În Tunisia, preţurile pâinii „tradiţionale“ sunt fixe şi nu s-au mai schimbat din anii 1980. În Iran, pâinea s-a scumpit atât de mult încât iranienii cumpără jumătăţi de produse. Vestea vine de la presa de opoziţie care scrie din străinătate. Pentru moment, cel mai mult îngrijorează ce se întâmplă cu alimentele în India, considerată cea mai populată democraţie din lume.
Mai multe produse alimentare esenţiale se scumpesc din cauza secetei, sau, din contră, a precipitaţiilor prea abundente, ceea ce obligă guvernul să aplice măsuri protecţioniste pentru a creşte stocurile interne şi reduce presiunile inflaţioniste. Aceste acţiuni pot afecta piaţa internaţională, ducând la penurii şi scumpiri în alte părţi.
Cele mai mari probleme India le are acum cu recolta de orez, lovită şi de inundaţii şi de secetă. Iar problemele sunt atât de mari încât guvernul a interzis deja de o lună şi ceva exporturile şi face eforturi pentru a mări importurile. Însă niciuna dintre ţările exportatoare din regiune nu are surplus semnificativ de orez, scrie Reuters. India a fost până acum cel mai mare exportator de orez din lume, contribuind cu 40% la vânzările globale.
De asemenea, guvernul ia în considerare să importe grâu, ceva ce n-a mai făcut de mulţi ani, şi să interzică exporturile de zahăr pentru prima dată în ultimii şapte ani. Orezul şi grâul au cea mai mare greutate în coşul de cumpărături al indianului de rând. Inflaţia preţurilor alimentelor a atins 11,5% în iulie, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, iar în curând vor fi alegeri locale şi naţionale. În aceste condiţii, guvernul îşi face calcule pentru extinderea programului de furnizare de alimente gratuite, care ar fi trebuit să se încheie în decembrie. În plus, statul a accelerat vânzarea de legume subvenţionale, în special ceapă şi roşii, prin intermediul unei reţele de distribuţie pe care o deţine, aducând în acelaşi timp pe piaţă zahăr şi grâu din rezerva naţională. Preţurile roşiilor au crescut până la niveluri record, forţând gospodăriile să-şi reducă consumul şi restaurantele de tipul fast food precum McDonalds să le scoată temporar din meniu. Analiştii spun că există şanse serioase ca preţurile să rămână ridicate cel puţin încă un an. Cele ale zahărului probabil vor creşte deoarece urmează câteva sărbători religioase. Este de aşteptat şi ca fenomenele meteo extreme să persiste. Din cauza efectelor schimbărilor climatice, cu alimentele au probleme şi state cu mult mai bogate, cum este Australia. Acolo, spun specialiştii, inflaţia alimentară ar putea continua să accelereze, iar unele preţuri s-ar putea să nu mai coboare niciodată.