Preturile proprietatilor imobiliare au cunoscut cea mai mare scadere la nivel mondial in primul trimestru, pe fondul intrarii economiei in cea mai grava recesiune din Uniunea Europeana, potrivit unui studiu realizat de Global Property Guide, scrie Bloomberg.
Preturile medii ale apartamentelor din capitala letona, Riga, au coborat in primele trei luni ale lui 2009 cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit studiului. Cel de-al doilea cel mai slab performer in randul pietelor imobiliare a fost Dubai, din Emiratele Arabe Unite, unde preturile locuintelor au inregistrat un declin anual de 35% in perioada ianuarie - martie.
„Situatia Letoniei este surprinzator de grava", potrivit raportului Global Property Guide. „Preturile medii ale apartamentelor din Riga au coborat cu 50% fata de anul precedent, pana la 747 de euro pe metru patrat, declinul trimestrial situandu-se la 30%."
Economia, minus 18%
Economia acestui stat s-a contractat cu 18% in trimestrul precedent, fiind cea mai importanta scadere a Produsului Intern Brut la nivel de Uniune Europeana. Pe locurile doi si trei s-au situat celelalte doua state baltice, Estonia (-15,6%) si Lituania (-10,9%). Letonia isi pune sperantele in ajutorul financiar de la Fondul Monetar International si Comisia Europeana, pentru a putea evita un faliment national. Guvernul incearca sa reduca tot mai puternic cheltuielile bugetare pentru a controla deficitul bugetar, astfel incat sa poata primi in continuare creditul international, ce devine vital, in conditiile in care recesiunea continua sa se adanceasca.
„Trebuie sa reducem chiar mai mult cheltuielile, pentru a micsora deficitul", a explicat premierul Vladis Dombrovskis.
Una dintre conditiile negociate in decembrie 2008 de oficialii letoni cu cei de la FMI pentru primirea creditului in valoare de 7,5 mld. euro a fost reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB. Previziunile pentru declinul economiei in 2009 s-au modificat spre negativ, asteptandu-se acum o contractare de 18%, cu 6% mai mult fata de estimarile initiale ale guvernului, potrivit declaratiilor lui Dombrovskis.
Devalorizarea monedei, o solutie?
Guvernul s-a angajat sa adopte masurile necesare pentru ca economia sa se echilibreze si nivelul competitivitatii sa creasca, fara a iesi din cursa pentru zona euro.
Letonia este membra a mecanismului ERM II - in cadrul caruia moneda letona este raportata la moneda euro, permitandu-i-se oscilarea doar intre anumite limite - si merge in continuare pe limita de oscilatie de 1% fata de euro.
Bengt Dennis, fostul guvernator al bancii centrale a Suediei si actualmente consilierul guvernului de la Riga pe problema crizei economice, a spus ca statul baltic ar putea fi nevoit sa isi devalorizeze moneda.
„Nimeni nu stie daca devalorizarea se va produce maine sau in cateva luni - momentul temporal este intotdeauna incert - insa nu se mai pune problema daca va avea loc o devalorizare, atentia cazand acum pe modul in care acest lucru se va desfasura", a declarat Dennis. Primul-ministru insa a spus ca acest scenariu nu este unul pe care guvernul il ia in considerare.
Devalorizarea monedei nationale a Letoniei va afecta bancile straine. Bancile suedeze, printre care si Swedbank, cele mai prezente in statele baltice, vor suferi de pe urma scaderii valorii activelor. Bancile au oferit credite in euro, in timp ce debitorii letoni isi primesc salariile in lati. O devalorizare a monedei letone ar putea afecta abilitatea localnicilor de a-si onora obligatiile financiare.
Banca SEB a acordat celor trei state baltice credite ce inca nu au fost rambursate in valoare de 22 mld. dolari (15,5 mld. euro). Swedbank a creditat regiunea cu mai mult de 26,5 mld. dolari (18,6 mld. euro), potrivit informatiilor oferite de banci.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
