Eva-Maria Ounapuu profită de boom-ul economic al Estoniei. Ea a înfiinţat acum patru ani o companie de produse cosmetice organice numită JOIK, transformându-şi pasiunea pentru lumânări într-o afacere. Ea a primit subvenţii din partea UE pentru achiziţionarea utilajelor şi consultanţă în domeniul marketingului, dar a fost ajutată foarte mult şi de agenda de afaceri prietenoasă a guvernului estonian, scrie BBC.
Firma JOIK are acum patru angajaţi şi s-a mutat într-un spaţiu mai mare. Are o cifră anuală de afaceri de 250.000 de euro şi a început să-şi exporte produsele în ţările baltice învecinate. Estonia are o poveste similară pentru că ţara a parcurs un drum lung de când a aderat la UE în anul 2004.
Un aflux iniţial de credite a condus la un boom pe piaţa construcţiilor şi la creşterea preţului caselor, dar balonul s-a spart în anul 2008, afectând situaţia financiară a statului. Guvernul a fost astfel obligat să acţioneze cu reforme ample.
Piaţa muncii a fost liberalizată, vârsta de pensionare a crescut, iar cheltuielile publice au fost reduse. Dar impozitele s-au menţinut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile. Întreprinzătorii moderni şi-au făcut apariţia.
Produsul Intern Brut al Estoniei a crescut cu 8,5% în primul trimestru al acestui an, înregistrând astfel cea mai rapidă creştere economică dintre toate ţările membre ale UE. Unul dintre domeniile care au înregistrat o creştere rapidă este cel tehnologic.
Skype, software-ul online utilizat lunar de 200 de milioane de persoane pentru a realiza apeluri telefonice sau video, ieftine sau gratuite prin internet, deţine un birou de dezvoltare la periferia capitalei Talin.
Software-ul a fost inventat în Talin de un danez, un suedez şi patru estonieni.
"Poţi considera Estonia ca fiind propriul ei punct de plecare. Şi-a recâştigat independenţa acum douăzeci de ani, iar în general cultura şi societatea au fost foarte puţin ierarhizate în această ţară. Este foarte mică şi receptivă, iar acest tip de mediu este unul foarte pozitiv penru întreprinzători", spune Sten Tankivi, directorul Skype în Estonia.
În ianuarie Estonia a adoptat moneda euro. Stabilitatea valutară pe care a dobândit-o, alături de impozitele pe profit reduse (în cazul profitului reinvestit impozitul este zero), au făcut ca această naţiune mică de doar 1,3 milioane de locuitori să fie o destinaţie atractivă pentru investitori.
Exporturile sunt cu 53% mai mari comparativ cu nivelul înregistrat anul trecut. În această vară au atins pragul de un miliard de euro pentru prima dată în istorie. Dar 70% din exporturile sale sunt destinate ţărilor din Uniunea Europeană, iar creşterea economică încetineşte în mod constant pe două dintre pieţele de desfacere majore, Finlanda şi Suedia.
Cât de fragilă este economia Estoniei?
Ţara încă este un beneficiar net al resurselor financiare europene, dar obligaţia de a contribui la Fondul European de Stabilitate Financiară înseamnă că a fi membru al zonei euro devine din ce în ce mai neprofitabil. Contribuţia de două miliarde de euro a Estoniei reprezintă o treime din bugetul anual al guvernului.
"Am fost invitaţi la o petrecere de nuntă, dar s-a dovedit a fi o înmormântare", a spus Andres Arrak de la Universitatea de ştiinţe aplicate a întreprinzătorilor estonieni.
"Am atras foarte mulţi bani de la UE. Am reparat biserici şi am refăcut drumurile. Dar acum ni se cere să contribuim cu bani pentru a îndrepta greşelile pe care le-au făcut în trecut Grecia şi alte ţări din zona euro. Nu are logică. Ar trebui să investim în viitorul Estoniei", a adăugat el.
Dar premierul Estoniei Andrus Ansip are încredere că economia va continua să se dezvolte.
"Sigur că ar trebui să fim îngrijoraţi, dar situaţia sectorului nostru bancar este bună, băncile comerciale sunt bine capitalizate şi au rezerve considerabile.
Resursele financiare ale statului sunt într-o formă mai bună decât oriunde în UE pentru că încă mai avem rezerve echivalente cu 12% din PIB. Aşa că da, înţelegem ce înseamnă criza datoriilor, dar în Estonia acesta nu reprezintă un subiect de interes pentru noi", a declarat oficialul.
Ansip admite că este o misiune dificilă să explice de ce Estonia, vărul mai sărac din est care a trecut neatins prin vremurile tulburi, trebuie să salveze ţările mai bogate din sud, acordându-le sprijin financiar.
Dar sprijinul pentru statele cu probleme din zone euro nu pune pe gânduri tinerii estonieni care se relaxează la un pahar de vin într-unul dintre cele mai noi şi mai moderne baruri din Talin, Museum Lounge.
Amintirile ocupaţiei sovietice, care s-a încheiat acum 20 de ani, sunt încă vii în rândul tinerei generaţii.
Ali este o profesoară tânără care spune că sprijină în totalitate contribuţia Estoniei pentru ajutorul financiar acordat Greciei.
"Nici măcar nu înţeleg despre ce este această discuţie. Am primit foarte mulţi bani din partea Uniunii Europene şi este un lucru bun că în sfârşit suntem în poziţia de a ajuta pe altcineva. Cred că este corect să facem acest lucru."
Argo, managerul barului Museum Lounge, este de acord.
"Estonia priveşte spre Occident acum, numai spre Occident", spune acesta.
Iar Estonia este dispusă să plătească acest preţ.
Compania de consultanţă Ernst & Young anticipează că economia estoniană va continua să înregistreze performanţe mai bune cele ale celorlalte state din zone euro. Firma avertizează, totuşi, că Estonia ar trebui să fie atentă la frontul exporturilor. Analiştii Ernst & Young consideră că avansul exporturilor care a susţinut puternic economia în primele două trimestre va încetini în a doua jumătate a anului.
Ce ar putea învăţa România din succesul Estoniei
guvernul a insistat pe implementarea unor reforme structurale ample;
piaţa muncii a fost liberalizată;
sistemul de pensii a fost reformat;
cheltuielile publice au fost reduse, dar impozitele s-au menţinut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile;
au fost încurajate afacerile moderne, în special din domeniul tehnologic;
a folosit "deştept" banii europeni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
