Business Internaţional

Europa ia locul SUA ca lider în ştiinţe urmărind descoperirea „particulei lui Dumnezeu“

Europa ia locul SUA ca lider în ştiinţe urmărind descoperirea „particulei lui Dumnezeu“

Autor:

22.06.2012, 00:04 900

Europa, locul de obârşie a unor genii precum Galileo şi Newton, este hotărâtă să recucerească de la SUA poziţia de lider mondial în materie de cercetare în fizică, atrăgând la Geneva oameni de ştiinţă din toată lumea pentru găsirea aşa-numitei "particule a lui Dumnezeu", scrie Bloomberg.

Peste 10.000 de cercetători lu­crează cu un dispozitiv uriaş cu o lun­gime de 27 de kilometri, accelera­torul de particule Large Hadron Collider (LHC) de sub graniţa dintre Franţa şi Elveţia, pentru a descoperi bosonul Higgs, o particulă subatomică despre care se crede că poate crea masă şi care stă la baza universului. Descoperirea acestei particule, dacă există, ar putea fi anunţată anul acesta.

Chiar dacă au contribuit cu 531 milioane de dolari la acest proiect de 10,5 miliarde de dolari şi cu 1.708 oameni de ştiinţă, SUA nu participă la operarea dispozitivului şi nu are acces la tehnologia aceasta. SUA a anulat finanţarea construcţiei propriului acce­le­rator în 1993 şi riscă acum să cedeze conducerea în domeniul fizicii Europei, cu toate că aceasta din urmă se confruntă cu pro­ble­me economice, deoa­rece America nu mai investeşte în pro­iecte majore precum acceleratorul de par­ti­cule, a spus Neil deGrasse Tyson, di­rec­tor al Hayden Pla­ne­tarium din New York.

"A fi campion într-un domeniu nu este ceva ce durează pentru totdeauna şi prea mulţi oameni cred că ni se cuvine acest titlu", a afirmat Tyson.

Din 1930, când un val de oameni de ştiinţă în frunte cu Albert Einstein s-a cantonat în Europa, SUA au fost prin­cipala putere do­minantă în do­meniu. Fizicienii americani au dez­vol­tat bomba atomică, au descoperit quarkul şi au construit nave spaţiale. Desco­peririle americanilor includ şi tran­zistorul, microcipul şi industria modernă a computerelor.

O atitudine pozitivă

SUA îşi pierd elanul de a forţa limitele ştiinţei, a spus Pushpa Bhat, un fizician american care lucrează la acce­le­ratorul din Geneva. "SUA renunţă la conducere şi noi renunţăm prea uşor", a subliniat cercetătorul. "Am pus un om pe Lună. Am avut o ati­tu­dine pozitivă. Acum ne mulţumim cu locul doi, şi asta nu prea ne stă în fire."

Anul trecut, Departamentul american de Energie a închis cel mai puternic accelerator al SUA, Tevatron, lung de patru mile, din Batavia, Illinois. Astfel, Organizaţia Europeană de Cercetări Nucleare (CERN) a devenit centrul global de cercetări de ultimă oră în fizica energiilor înalte, domeniu care se ocupă cu explorarea naturii fundamentale a universului. CERN a fost fondată în 1954 şi este un consorţiu de 20 de ţări europene care au con­struit acceleratorul de hadroni din Ge­neva. SUA are statutul de observator împreună cu Turcia, Israel şi India.

Investiţie publică

Lipsa investiţiilor publice în ştiinţă ame­ninţă competitivitatea SUA la nivel internaţional, conform unui ra­port al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Institutului de Medicină publicat în 2005 şi actualizat în 2010. Autorii acestui raport sunt Richard Levin, preşedinte al Universităţii Yale, şi Lee Raymond, fostul executiv al Exxon Mobil Corp.

Nivelul pregătirii în domeniul matematicii şi ştiinţelor din sistemul public american de învăţământ este întrecut de cel din alte ţări industriali­zate, SUA clasându-se pe locul 27 între cele mai dezvoltate naţiuni în funcţie de procentajul numărului de studenţi ce termină facultatea cu o diplomă în ştiinţe sau în inginerie, arată raportul.

Finanţarea federală pentru cer­cetare şi dezvoltare ca procent din PIB în SUA a scăzut cu 58% în perioada 1967-2007, potrivit Fundaţiei Naţio­nale de Ştiinţe.

La sediul CERN, oamenii de ştiinţă lucrează într-un complex ce seamănă cu un campus de facultate. La bufet, fizicienii sorb espresso şi mâncâncă pateuri şi con­versează în fran­ceză, germană, spa­niolă şi engleză. Pe un perete, ecranele afi­şează live pro­gre­sele înregistrate de accel­e­ra­torul de particule aflat la o sută de metri sub ei. Accelera­toa­rele sunt distrugătoare de atomi, ele ciocnesc particule la viteze foarte mari. Marele Accelerator de Ha­droni aruncă mi­liarde de protoni din atomii de hidrogen aproape cu viteza luminii pentru a reproduce condiţiile existente la fracţiuni de secundă după Big Bang. Particulele sunt direcţionate de mii de magneţi răciţi la minus 271 de grade Celsius sau aproape de zero, cu heliu lichid. Particulele circulă în accelerator făcând 11.245 de circuite şi generând 600 de milioane de ciocniri pe secundă. Aceste coliziuni sunt moni­torizate de echipele de oameni de ştiinţă folosind detec­toare care cântăresc aproape 12.500 de tone şi costă jumătate de miliard de dolari. Algoritmi sofisticaţi de calculator filtrează şi analizează datele.

Particula lui Dumnezeu

Speranţa savanţilor de la CERN este că vor descoperi bosonul Higgs, o particulă teoretizată în 1960 de Peter Higgs şi alţi fizicieni. Particula lui Higgs a fost poreclită "particula lui Dumne­zeu" de către savantul american Leon Lederman datorită semnificaţiei ei şi difi­cultăţii cu care ar putea fi găsită. Se crede că particula este în stare să creeze materie şi s-o ţină legată, să for­me­ze atomii care alcătuiesc stelele, pla­ne­tele şi viaţa. Descoperirea ei ar va­lida Modelul Standard ce a fost folosit pentru a explica structurile universului.

"Dacă descoperim particula Higgs, acest lucru este fără îndoială cea mai mare descoperire din jumătate de secol de cercetări şi una dintre cele mai mari des­coperiri ştiinţifice ale tuturor timpurilor", a spus Joe Incandela, profesor la Universitatea din Cali­for­nia, conducătorul unuia dintre principalele experimente de la CERN.

"Practic, descoperim de ce există o structură, de ce există materia, de ce există viaţa", a mai spus Incandela.

Pentru că Marele Accelerator de Hadroni este în Europa, SUA nu pot beneficia de noile tehnologii dezvoltate acolo.

Contractele CERN

Numai companiile celor 20 de state membre CERN pot licita pentru contractele CERN. Organizaţia Europeană de Cercetări Nucleare licenţiază noile tehnologii în industrie dar deşi acestea nu sunt exclusiv adresate Europei, "în principal, companiile europene beneficiază de ele", a declarat Giovanni Anelli, şeful departamentului de transfer al tehnologiilor.

Printre inovaţiile derivate din cercetarea cu ajutorul acceleratorului de particule se regăsesc cristalele strălucitoare, folosite la început în detectoarele de particule şi acum în aparatele medicale de diagnosticare de ultimă generaţie în Franţa. O altă descoperire de la Geneva este terapia oncologică cu hadroni folosită pentru a trata tumorile canceroase în Italia şi descoperirea calculului în reţea proiectat pentru a procesa datele enorme produse de LHC, tehnologie folosită în prezent de o companie din Anglia ce procesează date din industria farmaceutică.

Dacă particula lui Higgs există, ar fi trebuit să fie descoperită de mai bine de un deceniu în urmă în Texas, a spus Chris Quigg, un fizician teoretician ce a fost implicat în proiectul propus pentru acceleratorul american, "Superconducting Super Collider", un dispozitiv lung de 54 de mile care ar fi fost de trei ori mai puternic decât acceleratorul CERN.

"Am fi fost în stare să-l facem, şi nu l-am făcut", a spus Quigg.

Acceleratorul abandonat

Congresul american a anulat proiectul de 11 miliarde de dolari în 1993 după ani de planificări şi două miliarde de dolari cheltuiţi în construcţia subteranelor de lângă Waxahachie, Texas, invocând costurile ridicate ale proiectului, avantajele nesigure şi depăşirea anuală a bugetului.

CERN a reuşit să asigure finanţarea LHC pentru că SUA a renunţat la proiectul lor din Texas, dispozitivul european devenind singurul accelerator capabil să descopere particula Higgs, a spus Chris Llewellyn Smith, un savant de la Universitatea din Oxford, fost director general al CERN din 1994 în 1998. Anularea proiectului i-a avantajat pe cei de la CERN.

"Europenii se mândreau că CERN a preluat conducerea de la americani în acest domeniu", menţionează Smith.

Acceleratorul din Texas a fost o ţintă clară pentru cei care doreau tăieri de buget în Congresul american, a spus Jim Slattery, un fost democrat reprezentant din Kansas, care a declarat că el a votat împotriva proiectului, în parte, din cauza costurilor de finanţare în urcare.

Lecţie ca la carte

"A fost aproape o lecţie ca la carte despre cum poţi să pierzi un proiect", a declarat Slattery. "Congresul american îşi pierde încrederea în capacitatea lor de a lucra cu cifrele, de a proiecta un cost. Se simt legaţi la ochi". Slattery a declarat că SUA vor putea vedea descoperirile ştiinţifice realizate cu acceleratorul de hadroni şi că nu-i pare rău pentru decizia sa de a vota închiderea proiectului din Texas.

"Interesant de ştiut este cum va afecta acest lucru vieţile oamenilor în viitor", a mai spus el. "În 15-20 de ani s-ar putea dovedi că a fost o decizie greşită. În prezent, nu sunt convins că ar fi aşa."

Este improbabil ca Statele Unite să mai finanţeze un astfel de dispozitiv pe viitor pentru că nu mai sunt dispuse să se angajeze în proiecte pe care nu le pot controla, a declarat Barry Barish, un savant de la Institutul Tehnologic din California care participă la un plan pentru un dispozitiv de ultimă generaţie. Din punct de vedere istoric, SUA nu a mai colaborat cu alte naţiuni în domeniul ştiinţific deoarece nu a avut nevoie, a mai spus Barish.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO