După un an 2010 extrem de agitat în care Europa a fost nevoităsă intervină cu bani pentru a ajuta Grecia şi Irlanda, anul viitoreste privit cu speranţă, dar şi cu teamă de către liderii politicide pe continent. În ceea ce priveşte creşterea economică, deşieconomiile vor continua să îşi revină, efectul măsurilor deausteritate adoptate anul acesta riscă să afecteze procesul deredresare.
Totuşi, toţi ochii vor sta aţintiţi către verigile slabe alecontinentului. Problemele de finanţare ale economiilor fragile arputea continua şi în 2011 pentru că Franţa şi Germania, cele maiputernice ţări de pe continent, plănuiesc să emită obligaţiuni învaloare de aproape 500 de miliarde de euro.
Mai mult ca sigur, investitorii vor prefera siguranţa dată detitlurile emise la Berlin sau Paris, cu toate că obligaţiunilespaniole sau portugheze oferă randamente superioare. Investitoriiar putea evita aceste titluri şi în 2011, iar autorităţile spanioleşi portugheze se vor vedea obligate să continue tăierile de costurisau chiar să apeleze la ajutorul UE şi FMI.
În 2011, preşedinţia Uniunii Europene îi va reveni Ungariei şiPoloniei. Misiunea autorităţilor celor două ţări din Est va fideosebit de sensibilă deoarece acestea va trebui să moderezetensiunile apărute între ţările cu economii puternice, printre careGermania şi Franţa, şi cele cu economii fragile. Statele puternicesunt mult mai reticente să sară în ajutorul economiilor cu politicifiscale mai relaxate, după ce contribuabilii germani s-au arătatdin ce în ce mai iritaţi că ar putea fi nevoiţi să suporte încurând şi alte bailouturi.
Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania au în comun monedaunică europeană şi un acronim nu tocmai onorabil (PIIGS). Toateaceste economii au fost puternic zdruncinate de criza datoriilorcare a răvăşit întregul continent şi a pus în pericol chiarunitatea uniunii monetare şi implicit existenţa monedei euro.Aceste economii vor da dureri de cap oficialilor de la Bruxelles şiîn 2011. Previziunile de creştere economică ale Comisiei Europeneşi cele ale FMI arată că economia elenă îşi va continua agonia şianul viitor, scăderea economiei gravitând între 2,6% şi 3%.
Estimările arată că economiile Spaniei, Italiei şi Portugalieivor înregistra creşteri minime sau vor stagna, în timp ceeconomiştii de la FMI mizează pe o creştere de 2,3% în Irlanda.Totuşi, economiştii Comisiei Europene cotează Dublinul cu un avansde doar 0,9%în 2011.
Cu toate că la summitul european de la sfârşitul acestui anliderii europeni au făcut eforturi pentru a calma turbulenţele depe pieţele financiare, încercând să contureze imaginea unei unităţila nivelul UE, analiştii şi agenţiile de rating rămân sceptici.
"Este posibil să nu fi văzut ce a fost mai rău din criză. Nuexclud restructurări viitoare ale datoriilor în ţările cu economiifragile", spune Emilio Franco, directorul companiei de investiţiiUBI Pramerica.
Probabilitatea unui exit din zona euro este de7%
Analiştii de la IHS Global Insight susţin că probabilitatea ca oţară din zona euro să părăsească uniunea monetară gravitează înjurul valorii de 7%, riscul fiind redus pentru că se aşteaptă caliderii europeni să mobilizeze suficient de multe resurse pentru apăstra unitatea zonei euro. "Dezmembrarea ar şterge cu buretelezeci de ani de integrare politică şi economică în Europa şi arafecta grav piaţa comună", precizează raportul IHS. Economiştiiestimează ca riscurile cele mai mari sunt de partea Greciei şi aIrlandei, care sunt urmate îndeaproape de Portugalia. Spania esteconsiderată a fi "veriga-cheie". În cazul în care Madridul va fipenalizat pe pieţele obligaţiunilor, iar măsurile de a reducecosturile la care se împrumută Spania nu vor avea efect, atunciinvestitorii se vor reorienta către Italia şi Belgia, iar euro arputea fi în pericol.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
