Europa este presată de timp pentru a veni cu măsuri concrete în lupta cu criza datoriilor de stat. Printre soluţiile propuse se numără suplimentarea puternică a fondurilor mecanismului de salvare al zonei euro şi integrarea politicilor fiscale ale economiilor europene. Totuşi, decizia de a majora resursele Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE) se poate lovi de agenţiile de rating care ar putea retrograda calificativele unor ţări din regiune, iar politica fiscală comună ar creşte considerabil costurile de finanţare pentru Franţa şi Germania.
"În zona euro nu mai există opţiuni ieftine şi fără riscuri pentru a majora resursele FESF", a declarat şeful agenţiei de rating S&P David Beers, citat de agenţia Thomson Reuters.
Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel este convins că un eventual faliment al Greciei ar distruge încrederea investitorilor în zona euro şi pieţele europene ar suferi din cauza fenomenului de contagiune.
"Trebuie să luăm măsuri pe care le putem controla", a afirmat Merkel, făcând o paralelă între situaţia din Grecia şi falimentul băncii americane Lehman Brothers, una din cauzele crizei economice mondiale.
Parlamentele europene discută în aceste zile pe marginea majorării plafonului de 440 mld. euro a FESF pentru a permite cumpărarea prin intermediul acestuia a datoriilor statelor europene aflate în dificultate şi a recapitaliza masiv băncile aflate în criză de lichiditate.
"FESF are nevoie de o putere suficientă pentru a convinge piaţa că economiile pot face faţă", a afirmat guvernatorul BCE din Estonia Ulo Kaasik, citat de Bloomberg.
În paralel, BCE ar putea lua măsuri suplimentare pentru a sprijini economia regiunii, inclusiv scăderea ratelor dobânzilor de referinţă.
La ce va fi atentă lumea financiară în următoarele zile
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
