Exporturile nonpetroliere ale Iranului au crescut cu zece miliarde de dolari în perioada martie 2011- martie 2012, la 48 miliarde de dolari, în pofida sancţiunilor economice impuse de Occident în legătură cu programul nuclear controversat derulat de ţară. Exporturile de petrol ale celui de-al doilea producător ca mărime din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sunt estimate la aproximativ 100 miliarde de dolari, scrie publicaţia franceză La Tribune.
Teheranul a exportat active în valoare de 43,8 miliarde dolari, faţă de 34 miliarde dolari în anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere de 29%, la care se adaugă 4,2 miliarde de dolari aferente serviciilor. Cea mai mare parte a creşterii de datorează avansului puternic al exporturilor de produse petrochimice, cu un plus de 55%, echivalentul a 15 mld. dolari, şi al celor de gaz condensat, cu un plus de 36%, echivalentul a 10 mld. dolari, Iranul majorându-şi producţia anul trecut. Creşterea exporturilor reflectă şi scumpirea petrolului la nivel mondial.
Creşterea puternică a exporturilor a avut loc în pofida sancţiunilor comerciale şi financiare impuse conducerii de la Teheran de ţările occidentale începând cu 2010 din cauza suspiciunilor că Iranul încearcă să construiască arme nucleare la adăpostul programului nuclear civil, deşi statul neagă aceste acuzaţii.
Iranul exportă cea mai mare parte a ţiţeiului în China, India, Japonia şi Coreea de Sud, în timp ce China şi Emiratele Arabe Unite au devenit principalii parteneri comerciali de produse nepetroliere ai ţării.
Iranul taie exporturile de petrol către Grecia
Iranul a blocat vânzările de petrol către două companii greceşti, Hellenic Petroleum, cea mai importantă rafinărie din ţară, şi Motor Oil Hellas, după ce firmele nu şi-au onorat plăţile. O sursă importantă de la Hellenic Petroleum a declarat pentru Thomson Reuters că rafinăria a suspendat achiziţiile de petrol iranian deoarece sancţiunile impuse de SUA şi UE au făcut imposibile plăţile către Iran.
"Plăţile se derulau printr-o bancă turcă, dar trebuie să folosim o bancă europeană corespunzătoare pentru a face plăţile de la o instituţie financiară greacă la una turcă, iar băncile din UE refuză acest lucru", a declarat o sursă apropiată situaţiei. Grecia s-a bazat pe Iran anul trecut, pentru câteva luni, pentru mai mult de jumătate din importurile de petrol după ce producătorii au refuzat să mai colaboreze din cauza riscului de neplată, iar băncile au refuzat să-i acorde finanţare, temându-se că Atena ar putea intra în default.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
