Punerea sub semnul riscului a celor 700 mld. dolari (477 mld. euro) din banii contribuabililor prin cumpararea unor active neperformante de la banci cu probleme face dificila vanzarea acestui plan Congresului si publicului american, scrie Financial Times.
Dar plata unor sume necorespunzatoare pentru acestea s-ar putea dovedi mai nociva decat insasi activele. Dupa ce sugerase marti ca guvernul ar plati mai mult decat pretul pe care aceste active l-ar putea atinge pe piata deschisa in conditiile actuale, Ben Bernanke, presedintele Fed, a declarat prompt ulterior ca a fost inteles gresit.
In timpul aparitiei sale in fata comitetului economic reunit al Congresului, Bernanke a incercat sa clarifice: "Nu sustin ca guvernul plateste mai mult pentru aceste active in mod intentionat".
Intr-o incercare de a-si explica logica, Bernanke a afirmat ca aparitia neasteptata a Trezoreriei americane in pozitia de cumparator ar face piata titlurilor de valoare ipotecare cu probleme sa para o piata financiara lichida.
Preturile ridicate ce au rezultat vor reveni la normal, fapt ce va dezamorti pietele si va atrage alti cumparatori, si nu va reprezenta doar o incercare de aducere la liman a institutiilor financiare prin injectarea unor sume de bani mai mari decat cele necesare.
Datorita faptului ca preturile pe care Trezoreria le-a platit ar fi cu toate acestea sub valoarea activelor pe termen lung, masurate prin veniturile ce revin prin detinerea lor, contribuabilii ar putea sa obtina profit de pe urma acestui plan.
Totusi, asigurarile oferite de Bernanke nu au convins multi economisti, care spun ca ideea in sine este defectuoasa si risca sa produca efecte publice diferite de cele scontate.
Ken Rogoff, un academician de la Harvard si economist-sef al FMI, a afirmat ca el nu a fost convins "de urgenta lichefierii acestei piete".
Atractivitatea planului este subminata de dificultatile impuse de stabilirea preturilor pentru active complexe ca ipotecile persoanelor fizice sau derivatele lor esoterice.
Marti, Peter Orszag, directorul Biroului congresional pentru buget, a declarat Congresului: "Cu cat programul Trezoreriei se concentreaza mai mult pe active a caror valoare este dificil de stabilit, este cu atat mai probabil ca guvernul sa plateasca mai mult decat acestea valoreaza. Cu cat se intampla mai mult acest lucru, cu atat programul isi muta menirea de la restabilirea tranzactionarii pe pietele financiare maladive catre subventionarea institutiilor financiare private".
Intre timp Fed a extins miercuri ajutorul acordat altor banci centrale pentru a usura presiunea de pe umerii institutiilor financiare locale, adaugand 30 mld. dolari (20,5 mld. euro) unei linii de finantare de 247 mld. dolari (168,5 mld. euro).
Fed a afirmat ca va oferi finantare bancilor centrale ale Australiei, Suediei, Danemarcei si Norvegiei pentru ca acestea sa imprumute la randul lor filialelor locale o miscare "a carei menire a fost sa imbunatateasca lichiditatea de pe pietele financiare globale".
Aceasta actiune urmeaza unui acord incheiat saptamana trecuta ce stabilea linii de finantare temporara cu banci centrale importante, printre care Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si Banca Japoniei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
