Banca centrala americana (Fed) isi continua masurile prin intermediul carora incearca sa evite prabusirea bancilor comerciale, efectuand o injectie de lichiditate de 200 mld. dolari (129,2 mld. euro), menita sa ridice nivelul de lichiditate pe o piata grav afectata de criza subprime.
Liniile de credit acordate de catre Fed vor fi garantate de catre banci prin intermediul instrumentelor financiare bazate pe ipoteci, in categoria acestora intrand si o serie de active care, in mod obisnuit, nu sunt acceptate de banca centrala drept garantii.
Incertitudinile privind situatia reala a creditelor subprime au determinat o mare parte a investitorilor sa respinga aceste instrumente, care au devenit astfel aproape imposibil de tranzactionat, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Prin acceptarea unor astfel de obligatiuni garantate cu credite ipotecare, Fed spera sa determine o crestere semnificativa a preturilor acestora, care ar permite bancilor comerciale sa acorde credite ipotecare cu rate scazute ale dobanzii.
Miscarea Fed a adus un nou val de optimism in randul investitorilor, contribuind la o crestere puternica atat a burselor nord-americane, cat si a celor europene. Sedinta de tranzactionare care a urmat anuntului Fed a condus la o apreciere de 3,6%, pana la 12.156,81 de puncte, a indicelui american Dow Jones Industrial Average, care a recuperat astfel pierderile suferite in sedintele precedente.
La Londra, indicele FTSE 100 a incheiat sedinta de tranzactionare in crestere cu 1%. Infuzii de lichiditate substantiale au anuntat si Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si bancile centrale din Elvetia si Canada. Aceste operatiuni fac parte dintr-un plan amplu, negociat de catre principalele banci centrale ale lumii si care a fost testat pentru prima data in decembrie 2007.
Actiunea de atunci a bancilor a avut insa doar un efect pe termen scurt asupra titlurilor tranzactionate pe burse, in conditiile in care inceputul anului a adus o prabusire semnificativa a principalilor indici bursieri mondiali.
Miscarea bancii centrale este ultima dintr-o serie de actiuni neconventionale similare intreprinse de Fed, uneori in acord cu celelalte banci centrale, din momentul izbucnirii crizei ipotecare, in august anul trecut.
La sfarsitul saptamanii trecute, banca a anuntat majorarea liniilor de credit acordate institutiilor financiare prin intermediul licitatiilor de la 60 mld. dolari la 100 mld. dolari. De asemenea, banca a extins tipurile de instrumente financiare acceptate drept garantii in schimbul acestor imprumuturi.
Noua initiativa "este menita sa majoreze nivelul de lichiditate" existent pe piata financiara "pentru a putea fi asigurata astfel o dezvoltare ulterioara a acestui segment", se arata intr-un comunicat al Fed.
Pentru a se proteja impotriva eventualelor pierderi, Fed solicita bancilor comerciale ca valoarea instrumentelor financiare acceptate drept garantii pentru creditele acordate sa depaseasca nivelul imprumutului.
Astfel, institutiile financiare vor fi nevoite sa furnizeze Fed instrumente bazate pe ipoteci care sa depaseasca semnificativ nivelul de 200 mld. dolari.
Din septembrie pana acum banca centrala a redus dobanda de referinta de la 5,25% la 3%, o noua miscare similara fiind asteptata in sedinta de saptamana viitoare. Insa, in conditiile in care investitorii si creditorii sunt foarte reticenti din cauza incertitudinilor privind valoarea reala a creditelor subprime, dobanzile platite de catre corporatii sau de catre consumatori nu au coborat semnificativ, iar in unele cazuri chiar au crescut.
Pe piata ipotecara, actiunile Fed nu au avut deloc efectul scontat, rata medie a dobanzii urcand saptamana trecuta la 6,03%, fata de 5,5% la jumatatea lunii ianuarie, cu toate ca doanda de politica monetara a fost redusa cu 1,25% in aceasta perioada.
Cresterea dobanzilor poate fi explicata, in mare parte, prin numarul din ce in ce mai mare de credite neperformante, carora li se adauga incetinirea ritmului de crestere economica.
Totusi, sunt cazuri in care majorarea semnificativa a dobanzilor nu poate fi explicata doar de rata mare a creditelor neperformante, ci si de factori precum vanzarile fortate de active sau aversiunea investitorilor in fata riscului.
Optimismul s-a intors pe burse dupa masurile luate de Fed
Actiunile tranzactionate pe bursele europene si asiatice au urmat trendul ascendent inregistrat de indicii nord-americani dupa ce banca centrala americana (Fed) a efectuat cea mai importanta operatiune de sporire a nivelului de lichiditate de pe piata financiara americana de la inceputul crizei ipotecare pana acum, scrie Financial Times.
Titlurile tranzactionate pe bursele americane au inregistrat, in sedinta de tranzactionare care a urmat anuntului Fed, cel mai semnificativ avans zilnic din ultimii cinci ani, indicele S&P 500 inregistrand o crestere de 3,71%, in timp ce S&P Financials, subindicele care urmareste evolutia actiunilor bancilor americane, a urcat cu 7,42%. In acelasi timp, indicele Dow Jones Industrial a castigat nu mai putin de 3,6%.
Indicele NASDAQ Composite a urcat cu 4% sau 86,2 puncte, ajungand pana la 2.255,76 puncte. Peste 90% dintre titlurile tranzactionate pe Bursa din New York au intregistrat cresteri considerabile.
Indicele britanic FTSE 100 avansase ieri la 15:30, ora Romaniei cu 89,40 puncte, adica 1,55%, pana la 5778,10 puncte, crestere care s-a adaugat celor 1,2 procente castigate in sedinta de tranzactionare precedenta. Indicele francez CAC 40 s-a apreciat cu 1,8%, pana la 4.710,78 puncte, in timp ce indicele german german DAX a urcat cu 1,51% pana la 6.622,97 puncte. Indicele european Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat pentru a doua zi consecutiv, castigand 1,5%.
Titlurile institutiilor financiare americane au inregistrat un avans semnificativ, actiunile Fannie Mae si Freddie Mac - gigantii sponzorizati de guvernul american si care au o cota ridicata de active garantate de credite subprime - recuperand 11%, respectiv 16%.
Pretul actiunilor Citigroup, cea mai mare banca americana dupa valoarea activelor detinute, a urcat cu 1,80 dolari, pana la 21,49 dolari, in timp ce titlurile Bank of America s-au apreciat cu 2,41 dolari, pana la 37,72 dolari. Actiunile Washington Mutual au castigat 18% sau 1,84 dolari, ajungand pana la 11,88 dolari. "Traderii sunt inca impresionati de interventia forte a Fed, iar acest fapt a determinat in mod cert increderea investitorilor in piata bursiera", spune Matt Buckland, trader la CMC Markets in Londra.
UBS si Barclays, cele mai mari banci europene dupa valoarea activelor detinute, s-au aflat in fruntea avansului inregistrat de institutiile financiare europene, urcand cu 3,4%, respectiv 4%. Actiunile Commonwealth Bank, a doua mare banca australiana, au inregistrat cel mai semnificativ avans din ultima luna si jumatate.
Cresterea preturilor metalelor a impulsionat, de asemenea, aprecierea titlurilor companiilor miniere, BHP - cel mai mare grup de profil din lume - inregistrand o crestere de 3,1%, pan la 15,36 lire sterline (20,03 euro) pentru o actiune. Actiunile Total, cea mai mare companie petroliera europeana, au ajuns la 4,2 euro, in crestere cu 1% fata de sedinta precedenta.
Grupul francez Danone a castigat 2,1%, pana la 53,15 euro pe actiune, ceea ce i-a determinat pe analistii Deutsche Bank sa formuleze o recomandare de "cumpara" pentru titlurile celui mai mare producator mondial de iaurt. "Danone ar putea depasi tinta pentru 2008, potentialul de crestere al actiunilor fiind impresionant", au declarat analistii bancii.
Actiunile Nokia au urcat cu 2,3%, pana la 20,90 euro, analistii previzionand o continuare a cresterii inregistrate de companie, in conditiile in care cererea ridicata pentru dispozitivele produse de aceasta a generat o crestere a cotei de piata.
Titlurile Exxon Mobile, cea mai mare companie petroliera la nivel mondial, au castigat 4,22 dolari, sau 5,1%, ajungand la 86,68 dolari, cea mai semnificativa apreciere zilnica din octombrie 2002 incoace.
In medie, actiunile companiilor din segmentul energetic si cuprinse in indicele S&P 500 au inregistrat o apreciere de 4,6%, pe fondul cresterii preturilor pentru carburanti.
Aprecierea indicilor bursieri americani a fost impulsionata si de raportul Departamentului Comertului, care indica o scadere a deficitului comercial al Statelor Unite in raport cu estimarile anterioare. Exporturile americane au urcat cu 1,6%, ajungand la cel mai inalt nivel inregistrat vreodata.
Crestere puternica pe segmentul financiar
Pretul actiunilor Citigroup, cea mai mare banca americana dupa valoarea activelor detinute, a urcat cu 1,80 dolari, pana la 21,49 dolari, in timp ce titlurile Bank of America s-au apreciat cu 2,41 dolari, pana la 37,72 dolari.
Titlurile fondului de investitii Washington Mutual au castigat 18% sau 1,84 dolari, ajungand pana la 11,88 $.
UBS si Barclays, cele mai mari banci europene dupa valoarea activelor detinute, s-au aflat in fruntea avansului inregistrat de institutiile financiare, urcand cu 3,4%, respectiv 4%.
Dolarul continua sa scada, pretul petrolului ramane la niveluri record
Dolarul american s-a depreciat din nou in fata monedei unice europene, pe fondul speculatiilor potrivit carora infuzia de lichiditate a Fed nu are capacitatea sa deblocheze piata imprumuturilor interbancare sau sa conduca la o relaxare a conditiilor de creditare, scrie Bloomberg.
"Aceasta masura este mai degraba un efect al turbulentelor de pe piata internationala, ci nu o formula de rezolvare a problemelor", a declarat David Simmonds, director de cercetare la Royal Bank of Scotland in Londra, despre decizia Fed de a efectua o infuzie de 200 mld. dolari in piata financiara americana.
Dupa o perioada relativ scurta de revenire, moneda americana a coborat ieri pana la 1,5371 dolari pentru un euro, fata de 1,5338 dolari pentru un euro, cat se intregistra in ziua precedenta. De asemenea, moneda americana a coborat pana la 103,26 yeni pentru un dolar, fata de nivelul anterior de 103,42 yeni, dupa ce executivul de la Tokio a dat publicitatii un raport rectificat care indica o crestere de 3,5% a Produsului Intern Brut aferent ultimului trimestru din 2007.
Lira sterlina a urcat pana la 2,0117 dolari/unitate, fata de 2,0064 dolari/unitate, dupa ce ministrul britanic de finante Alistair Darling a detaliat in fata Parlamentului primul sau proiect de buget.
Declinul monedei americane a fost impulsionat, de asemenea, de speculatiile potrivit carora Fed va fi nevoita sa reduca dobanda de referinta cu 0,75% in sedinta programata saptamana viitoare pentru a putea preintampina o eventuala recesiune. Si asta in conditiile in care Banca Centrala Europeana (BCE) a mentinut nivelul dobanzii de politica monetara la 4%, in ultima sedinta a strategilor institutiei.
Aprecierea euro a fost determinata de asteptarile potrivit carora presedintele BCE Jean-Claude Trichet va continua sa insiste asupra riscurilor inflationiste, argumentand astfel pozitia bancii centrale a zonei euro asupra ratei dobanzii de referinta.
Strategii bancilor centrale din Marea Britanie, Canada, Elvetia si zona euro s-au alaturat actiunii Fed si au promis noi infuzii de lichiditate pe pietele financiare din raza lor de actiune.
Cat despre infuzia de lichiditate a Fed, analistul Merrill Lynch Daniel Tenengauzer spune ca aceasta operatiune "nu reprezinta un panaceu pentru dolar, ci mai degraba o simpla aspirina". "Exista posibilitatea ca aceasta miscare sa sporeasca si mai mult temerile investitorilor privind situatia pietei financiare americane, in loc sa reprezinte o formula prin care banca centrala sa rezolve actuala criza", a adaugat el.
In acelasi timp, pretul barilului de petrol a intregistrat o crestere usoara, fiind tranzactionat aproape de un nivel record, in conditiile in care traderii considera ca planul Fed ar putea ajuta cel mai mare consumator mondial de petrol sa evite recesiunea.
Pretul barilului de petrol a ajuns la 109,72 dolari, dupa ce Agentia Internationala pentru Energie si-a redus estimarile privind cererea globala de titei, in conditiile in care depasirea pragului de 100 de dolari pe baril a redus semnificativ consumul. Reprezentantii celor treisprezece state membre ale Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) spun ca pretul ridicat al barilului de petrol este justificat prin prisma declinului accentuat al monedei americane in fata euro, dar si a celorlalte monede nationale. Membrii OPEC au decis, la inceputul lunii, sa nu suplimenteze productia de petrol, o miscare care ar fi putut reduce din presiunile puse asupra pretului titeiului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
