Fondul Monetar Internaţional avea îndoieli că primul plan de salvare stabilit pentru Grecia, cel din 2010, va fi eficient încă de dinainte ca acesta să fie activat, dar a acceptat aplicarea lui la presiunea ţărilor puternice din zona euro, potrivit unui document confidenţial al instituţiei financiare internaţionale obţinut de publicaţia franceză Le Monde. Acum statul elen se îndreaptă spre al treilea bailout, potrivit presei germane.
Datat 10 mai 2010, acest raport rezumă discuţiile tensionate dintre membrii boardului de directori al FMI legate de asistenţa financiară cerută de Grecia, aflată atunci în pragul falimentului.
„Chiar dacă toţi susţin programul, mai mulţi directori reprezentând ţări din afara Europei aduc numeroase critici“, se arată în documentul citat. Pe cât de severe, criticile
s-au dovedit a fi pe atât de profetice. În acea vreme aşa-numita „Troică“ a creditorilor internaţionali, formată din Banca Centrală Europeană, Uniunea Europeană şi FMI pentru a ajuta în lupta cu criza, i-a acordat statului elen un prim împrumut de 110 miliarde de euro, cerând în schimb implementarea de reforme structurale şi măsuri de austeritate.
Concepţie dezastruoasă
Acest prim program a fost atât de prost conceput şi calibrat, încât la începutul anului 2012 a fost stabilit un al doilea pachet, de 130 miliarde de euro, pentru a se preveni un dezastru financiar. De această dată, s-a aplicat şi o restructurare a datoriilor, incluzând reducerea cu 50% a valorii obligaţiunilor deţinute de băncile creditoare ale ţării. Şi pentru că Grecia nu şi-a revenit încă financiar, Germania are în vedere un al treilea bailout, de până la 20 de miliarde de euro, potrivit publicaţiei Der Spiegel.
În iunie 2013, chiar FMI a recunoscut că datoria Greciei ar fi trebuit restructurată încă din 2010, deoarece operaţiunea ar fi fost mai puţin dureroasă pentru greci. Or, documentul confidenţial arată că anumiţi economişti ai FMI, ca şi unele dintre statele membre, erau deja convinşi că restructurarea era necesară în mai 2010.
„Riscurile extraordinar de ridicate ale programului sunt cunoscute de echipe, în special cele privind sustenabilitatea datoriei“, menţionează raportul.
„Mai mulţi membri, Argentina, Brazilia, India, Rusia şi Elveţia, au regretat că planul nu include restructurarea datoriei cu implicarea creditorilor privaţi“, subliniază documentul, unde este menţionat că, potrivit Braziliei, „trebuie evitată salvarea creditorilor privaţi de către instituţiile europene“. Sfaturile au fost urmate abia în 2012.
Discordie internă
În timpul discuţiilor, Australia a prevenit că Troica riscă să repete greşelile comise în timpul crizei asiatice din 1997, când reformele structurale impuse statelor s-au dovedit a fi contraproductive.
În faţa acestor îngrijorări, Franţa, Olanda şi Germania au asigurat „că băncile lor comerciale s-au angajat să sprijine Grecia şi să-şi menţină expunerile“. Acest sprijin nu a împiedi-cat restructurarea datoriei greceşti în 2012.
Raportul relevă, de asemenea, amploarea disensiunilor dintre statele membre ale FMI şi chiar din interiorul Troicăi. Estimările de creştere economică, pe care a fost construit programul de redresare financiară, au fost catalogate ca prea optimiste de către China şi Elveţia.
Chiar misiunea FMI a fost pusă în discuţie. În teorie, FMI nu are voie să împrumute ţările ale căror datorii publice le consideră nesustenabile.
În timpul dezbaterilor, mai multe ţări în frunte cu Elveţia s-au arătat surprinse că „echipele au modificat discret, fără aprobare din partea consiliului“, criteriile care permit accesul la ajutoarele FMI, „crescând astfel riscul apariţiei efectelor sistemice distructive pentru sistemul financiar internaţional“. FMI a răspuns că a fost obligat să modifice condiţiile pentru a putea veni în ajutorul Greciei.
„Se poate spune că însuşi FMI nu s-a simţit liniştit cu acest plan, adoptat la presiunea statelor mari din zona euro, în frunte cu Germania“, a explicat europarlamentarul belgian Philippe Lamberts.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
