Franţa şi Japonia, ţări care sunt printre cei mai mari producători şi consumatori de energie nucleară din lume, îşi vor reduce treptat dependenţa de această tehnologie şi vor încuraja dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă. Însă în Europa de Est, dependentă în mare parte de combustibilii vânduţi de Rusia, Polonia face primii paşi spre energia atomică, iar România încearcă de mai mulţi ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă.
Japonia va renunţa în totalitate la energia nucleară până în anul 2040, iar în acelaşi timp va tripla până la 30% ponderea surselor regenerabile în consumul de energie, a anunţat premierul nipon Yoshihiko Noda, citat de Thomson Reuters. În urma dezastrului de la centrala Fukushima din martie 2011, majoritatea celor 50 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt oprite pentru verificări de siguranţă. Guvernul ar vrea să redeschidă aceste unităţi dacă noua autoritate de reglementare în materie o permite, dar se confruntă cu opoziţia publică în creştere.
Renunţarea la energia atomică înseamnă că dependenţa Japoniei de petrol, gaze naturale şi cărbuni se va mări. În prezent, ţara este pe primul loc în lume la importurile de gaze naturale lichefiate, pe locul trei la importurile de ţiţei şi pe locul doi la importurile de cărbuni. Guvernul japonez estimează că renunţarea imediată la energia nucleară ar însemna cheltuieli suplimentare cu achiziţia de combustibil de 40 mld. dolari pe an.
În Franţa, preşedintele François Hollande şi-a întărit săptămâna trecută promisiunea din campania electorală de a reduce ponderea energiei nucleare în consum de la aproximativ 78% în prezent la 50% în 2025, prin închiderea a 24 din cele 58 de reactoare în operaţiune. Ca o primă măsură în acest sens, guvernul francez va cere închiderea centralei atomoelectrice din Fessenheim, cea mai veche din ţară, până în 2016.
Preşedintele francez a exclus şi exploatarea prin fracturare hidraulică a rezervelor de gaze de şist ale ţării din cauza "pericolelor serioase pentru sănătatea publică şi mediu" ale acestei tehnologii. Folosirea fracturării hidraulice a fost interzisă în Franţa, la presiunea publică, în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy.
Anunţul lui Hollande cu privire la gazele de şist şi energia nucleară a fost un şoc pentru sectorul industrial francez, care se teme că Franţa şi-ar putea pierde unul din avantajele economice principale, costul scăzut al energiei.
Parisul vrea să încurajeze dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, începând cu un proiect eolian pe coasta Oceanului Atlantic. Energia verde acoperă în prezent 13% din consumul naţional, pondere care ar trebui să ajungă la 23% până în 2020. În acelaşi timp, bugetul de stat pe anul viitor va introduce impozite mai mari pe activităţi poluante, dar şi stimulente pentru cumpărarea de automobile eficiente sau electrice şi pentru reabilitarea energetică a locuinţelor.
În timp ce Franţa, Japonia şi Germania vor să renunţe la energia nucleară, guvernele din estul Europei susţin investiţiile în acest sector. România încearcă de mai mulţi ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă, care asigură 20% din consumul naţional de energie, iar la un moment dat au existat planuri şi pentru construcţia unei noi centrale atomoelectrice, în Transilvania.
Polonia vede în energia nucleară o soluţie pentru a-şi reduce consumul de cărbuni. Luna aceasta, companiile de stat PGE, Taurom, Enea şi KGHM au semnat o scrisoare de intenţie pentru a participa financiar la construcţia primei centrale nucleare din ţară, proiect care ar costa 50 mld. zloţi (12 mld. euro) şi ar deveni operaţional în 2023 sau 2024, potrivit Warsaw Business Journal. Guvernul de la Varşovia mai intenţionează să dezvolte o a doua centrală nucleară până în 2035, urmând ca aceste două unităţi să genereze 6.000 MW de energie.
Bulgaria are o centrală nucleară la Kozlodui, pe malul Dunării, care operează două reactoare cu capacitatea totală de aproximativ 2.000 MW. Proiectul construcţiei unei a doua centrale de 2.000 MW, la Belene, a fost anulat în luna martie, după repetate dispute în privinţa preţului, iar guvernul bulgar acum intenţionează să construiască o centrală termică alimentată cu gaze prin viitoarea conductă South Stream.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
