Ideea referendumului, care a luat toată Europa prin surprindere, este caracteristică premierului elen George Papandreou, un politician neconvenţional care combină idealismul democratic cu apetitul pentru risc, scrie The Wall Street Journal.
George Papandreou, 59 de ani, face parte dintr-o familie cu o istorie lungă pe scena politică a Greciei, tatăl şi bunicul său fiind de asemenea premieri în perioada postbelică. El a mai încercat şi în trecut să iasă din pielea politicianului clasic prin iniţiative surpriză.
"Face parte din moştenirea familiei Papandreou, este ceva ce a învăţat de la tatăl şi bunicul său, şi anume elementul surpriză", este de părere Stan Draenos, un istoric şi biograf al lui Andreas Papandreou, tatăl actualului premier.
George Papandreou, un liberal de stânga influenţat de contracultura americană din anii studenţiei la Amherst College, speră de mult timp să aducă mai multă lumină în cultura politică elenă foarte opacă.
În 2007, când se afla încă în opoziţie, a reuşit să rămână la conducerea Partidului Socialist organizând alegeri primare după modelul american, ieşind astfel din tradiţia de a stabili astfel de lurcruri prin înţelegeri în spatele uşilor închise.
În luna iunie, în timpul protestelor ample împotriva măsurilor de austeritate, el l-a sunat în mod neaşteptat pe liderul conservator al opoziţiei Antonis Samaras şi i-a propus un guvern bipartizan. Cei doi nu s-au înţteles însă, iar mişcarea a dus la o criză politică ce era să ducă la căderea guvernului.
Săptămână aceasta, la fel ca şi în iunie, Papandreou a lansat ideea referendumului fără ca măcar să se sfătuiască cu cabinetul său. Firea sa impredictibilă a cauzat iarăşi consternare în Grecia. Miercuri, cotidianul Eleftherotypia a avut pe prima pagină o poză a lui Papandreou deasupra căreia stătea scrie "Lordul haosului".
Apropiaţii săi spun că îl chinuie ideea că este figura pe care grecii o urăsc cel mai mult atunci când protestează şi agonizează din cauza tăierilor de pensii şi salarii din sectorul public pe care trebuie să le facă pentru a mulţumi creditorii ţării.
Premierul, care este descris de cei din jurul său drept un adept al consensului, a argumentat că referendumul este singura modalitate prin care poate câştiga susţinerea publică pentru reformele economice dureroase pe care trebuie să le facă. Dacă grecii răspund negativ la acest referendul, ţara riscă să intre în faliment şi să iasă din zona euro lăsând întreaga Europă să se confrunte cu o situaţie pentru care nu este pregătită pentru că nu există un plan de ieşire a unei ţări din zona euro, iar o astfel de măsură are implicaţii adânci în sectorul bancar şi nu numai.
Miza este enormă, iar riscul ridicat ca referendumul să fie respins de grecii sătui de măsuri de austeritate precum tăieri de salarii şi majorări de taxe a dus la o adevărată revoltă în sânul Partidului Socialist.
Totuşi, miercuri avea încă îndeajuns de multă susţinere pentru a trece de votul de încredere de mâine. Dacă pică acest vot cel mai probabil vor fi organizate alegeri anticipate sau va fi format un guvern de uniune naţională condus de un alt lider.
Chiar dacă supravieţuieşte votului de încredere el ar putea să nu găsească îndeajuns de multă susţinere pentru a pune în practică referendumul. Deşi are susţinerea cabinetului său, şi Parlamentul trebuie să îl aprobe.
Pe de altă parte, liderii europeni au ajuns la capătul răbdării cerând pentru prima dată explicit ţării să aleagă dacă mai rămâne sau nu în zona euro.
"Vrea Grecia să mai rămână în zona euro sau nu? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă poporul grec", a delcarat cancelarul german Angela Merkel, completată de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a spus că ţara nu va mai primi niciun ajutor extern, "niciun ban al contribuabililor francezi sau germani" până când grecii nu vor răspunde la această întrebare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
