Cu aproape un deceniu de experienta, producatorii germani pot privi in urma la perioada dificila de inceput de mileniu cu o oarecare multumire. In acea perioada, "made in Germany" nu era atat o eticheta a calitatii, cat o piatra de moara atarnata de gatul producatorilor, care indica un pret mare si o fabricatie dubioasa, scrie International Herald Tribune.
Costurile muncii din Germania, tara cu cea mai mare economie din Europa, scapasera de sub control, iar companiile nemtesti intarziau sa patrunda pe pietele din Europa de Est si Asia, care pareau a fi viitorul productiei industriale.
O vreme, Germania parea ca nu este capabila sa renunte la aparatura grea si sa se transforme intr-o economie moderna, orientata spre servicii, precum SUA sau Marea Britanie. Astazi, sectorul de productie creste, furnizand un procent important din totalul exporturilor, iar Germania pare decisa sa depaseasca economii mult mai mari, precum cea a Chinei sau a Americii, devenind pentru al patrulea an la rand cel mai mare exportator de marfuri.
In plus, fabricarea diverselor modele de valve, motoare, masini-unelte si roboti ofera Germaniei un lucru rar si greu de dobandit in economia actuala: o siguranta. Datorita fabricarii manuale, economia germana a avut un ritm anual de crestere de 6% in primul trimestru al acestui an.
Statele Unite se indreapta catre - sau sunt deja intr-o - recesiune, iar industria Marii Britanii de servicii financiare, cheia economiei britanice, este grav afectata de turbulentele de pe piata care ii pericliteaza cresterea economica. Economiile din Europa care s-au dezvoltat datorita bulelor imobiliare, precum Spania sau Irlanda, intampina si ele o scadere economica rapida. "Criticii au dreptate cand spun ca nemtii sunt dependenti de "vechea economie" insa, paradoxal, acesta este un atu al Germaniei in momentul actual", spune Andreas Rees, economist sef al UniCredit in Germania. Intr-adevar, cea mai mare problema a producatorilor germani in acest moment, criza de ingineri calificati, provine tocmai din succesul pe care l-au avut. Aceasta crestere vine pe fondul unei perioade de schimbari drastice in cursul careia sectorul german de productie s-a reconstituit prin mentinerea salariilor la un nivel extrem de scazut, concentrarea eforturilor catre produse cu valoare ridicata si profitand de pe urma celor mai lucrative aspecte ale globalizarii. La randul sau, acest demers a facut ca firmele din Germania sa fie mai rezistente la aprecierea euro.
"Probabil am avea dreptate sa afirmam ca Germania avea nevoie de o criza. E un lucru care te forteaza sa te schimbi", crede Eberhard Veit, director executiv al Festo, o firma producatoare de masini-unelte. Cu sediul in orasul Esslingen, firma face parte din clasa producatorilor germani cunoscuta ca Mittelstand, cea a companiilor specializate in masinarii complexe sau piese componente. Anul trecut vanzarile firmei au insumat 1,65 de miliarde de euro, aceasta fiind detinuta de familia Stoll, care apare frecvent in topurile celor mai bogati oameni din Germania.
Produsele sale de top evoca imagini ale unei industrii utopice - sau de cosmar, depinde de perspectiva - care functioneaza fara cea mai mica interventie umana. Sticlute mici trec in viteza pe langa robinete care le umplu cu un nou medicament, pilule minuscule sunt puse in folii si apoi in cutii, diferite produse chimice trec prin valve controlate de computer, toate la viteze uimitoare.
Producatorii germani au avut o coordonare la voia intamplarii, dat fiind apetitul urias al economiilor emergente, in special a Chinei, pentru produsele sale. Aceste tari primesc acum aproximativ 7,5% din totalul exporturilor Germaniei, aproape atat cat primesc SUA. Acest lucru a permis germanilor sa se aventureze in achizitionarea unor linii de productie mai scumpe, avand certitudinea ca cererea nu va scadea pe masura ce avanseaza pe piata.
"Nu este scopul nostru in afaceri sa avem produse ieftine. Vrem ca produsele noastre sa fie vandute la un pret mai mare", spune Eberhard Veit.
O parte importanta a strategiei germane a fost tinerea sub control a costurilor muncii prin limitarea cresterilor salariale sau prelungirea saptamanii de lucru fara a oferi o plata suplimentara. Extinderea productiei pe pietele externe a devenit si ea o parte a ecuatiei, iar din luna noiembrie a anului trecut Festo a avut conflicte cu sindicatul sau in privinta inceperii productiei pe piata din China.
Angajatii Festo au facut numeroase concesii in fata conducerii, de dragul competitivitatii. Standardele de salarizare au fost modificate in asa fel incat, cu timpul, un angajat nou ajungea sa castige mai putin decat unul cu vechime. Conducerea a urcat pana la limita presiunile pentru cresterea productivitatii, chiar si in conditiile in care a eliminat pauzele de la lucrul care consta, de multe ori, in efectuarea unei sarcini repetitive. "Banii care ajungeau in buzunarele angajatilor erau mai putini decat fusesera ei obisnuiti, insa faptul ca se identificau cu aceasta afacere de familie i-a facut sa nu renunte la slujba", spune Jurgen Gross-Bounin, un oficial al sindicatului german IG Metall, care reprezinta angajatii Festo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
