Marţi 11 iunie, după închiderea programului, ecranele televizoarelor au devenit negre. Cele trei canale ale televiziunii naţionale greceşti ERT au încetat să mai emită cu puţin înaintea orei 23:00. Câteva ore mai târziu, purtătorul de cuvânt al guvernului Simos Kedikoglou, a anunţat fără ocolişuri închiderea imediată a televiziunii publice, făcând astfel o demonstraţie inedită de forţă în faţa sindicatelor, la presiunea creditorilor internaţionali, scrie Le Monde.
„ERT reprezintă un caz excepţional de absenţă a transparenţei şi de cheltuieli incredibile. Toate acestea trebuie să înceteze imediat“, a spus el, comparând compania naţională de radio şi televiziune cu un „paradis al risipei“.
Compania are 19 canale regionale de televiziune, trei naţionale, unu internaţional, şase posturi de radio, o revistă cu programele televizate, un site de internet şi integralitatea arhivelor naţionale audiovizuale. În total, aproximativ 2.950 de angajaţi au rămas peste noapte fără loc de muncă în urma deciziei guvernului, notează Le Figaro.
Pentru a calma furia noilor disponibilizaţi, executivul a prevăzut compensaţii pentru fiecare, care vor costa statul 200 milioane de euro. Autorităţile au promis, de asemenea, că vor deschide începând cu septembrie un nou organism public audiovizual care va avea în total 1.000 de angajaţi, dar nu au dat mai multe detalii.
„Un monstru cu mii de angajaţi“
„Audiovizualul public grec este un monstru cu mii de angajaţi. Unii dintre ei nu sunt niciodată prezenţi la muncă, dar sunt plătiţi. Acest demers este curajos, dar riscă să pună în pericol sprijinul pentru guvern“, a explicat Stefanos Manos, fost ministru de finanţe.
Măsura radicală a închiderii acestor servicii publice, în care grevele angajaţilor erau frecvente, nu are precedent şi a fost anunţată fără preaviz într-un moment în care creditorii internaţionali se află la Atena pentru a evalua progresele ţării cu implementarea austerităţii cerute de ei. Unul dintre obiectivele stabilite de aceştia este concedierea a 2.000 de angajaţi de la stat până la sfârşitul acestei luni. Grecia ar trebui să disponibilizeze 4.000 de salariaţi bugetari până la sfârşitul anului şi 15.000 până la sfârşitul lui 2015, dintr-un total de 600.000, notează The Wall Street Journal.
De asemenea, închiderea radioteleviziunii publice vine imediat după eşecul vânzării companiei naţionale de gaze naturale, nestemata din coroana planului de privatizare elen.
„Va fi o lovitură majoră dată democraţiei, dată pluralismului media şi jurnalismului ca bun public în Grecia, prin care li se ia cetăţenilor dreptul la informare detaliată, onestă şi imparţială“, se arată într-un comunicat al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.
Preşedintele Uniunii Europene de Broadcasting Jean Paul Philippot a subliniat nevoia ca EBT să continue să emită.
„O lovitură de stat“
„Existenţa serviciilor publice de media şi independenţa lor faţă de guvern stau în inima societăţilor democratice şi de aceea orice schimbare majoră în acest sistem ar trebui decisă după o dezbatere deschisă în parlament şi nu printr-un simplu acord guvernamental“, a spus Philippot. El notează că toate fondurile publice trebuie cheltuite cu mare grijă, aşa cum este şi în cazul ERT, dar a subliniat că televiziunile şi radiourile naţionale sunt mai importante ca niciodată când ţara este în dificultate.
Confederaţia funcţionarilor din serviciile publice Adedy a calificat decizia guvernului ca fiind „o lovitură de stat“.
Noul organism audiovizual va avea un buget anual de 100 milioane euro, faţă de 300 milioane euro cât primea până acum compania. Fondurile proveneau dintr-o taxă de 4,3 euro pe lună plătită de fiecare gospodărie prin factura la energie, chiar dacă nu are televizor sau radio. Plata acestei taxe a fost suspendată după desfiinţarea ERT.
Fostul ministru Manos a explicat că audiovizualul public are un buget de două ori mai mare decât cel al tuturor televiziunilor private din Grecia, dar audienţa televiziunii publice este slabă, de 2,5-5%. Potrivit unor oficiali guvernamentali, televiziunea publică are de 3-6 ori mai mulţi angajaţi decât una privată, jumătate din audienţa unui post comercial.
ERT a emis pentru prima dată în 1938.
PROTEST
Jurnaliştii de la radio-televiziunea publică ERT a Greciei au continuat să-şi emită programele miercuri pe frecvenţe digitale şi pe internet într-o demonstraţie de sfidare la adresa deciziei guvernului de a închide compania, scrie Kathimerini.
Încurajaţi de miile de susţinători care demonstrau în faţa clădirii televiziunii din Atena, jurnaliştii şi-au folosit peste noapte programele pentru a ataca guvernul.
Directorul executiv al ERT le-a cerut angajaţilor să părăsească toate clădirile companiei pentru că altfel riscă să fie arestaţi.
Nu au fost anunţate însă cazuri de intervenţie a poliţiei.
Uniunea Jurnaliştilor din Atena a cerut o grevă de 48 de ore începând de miercuri pentru toate posturile de televiziune şi radio din ţară ca semn de protest pentru închiderea ERT. Presa internaţională a indicat că multe televiziuni private şi-au încetat pentru câteva ore emisia.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 13.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
