În luna martie a anului 2008, cu şase luni înainte de "vârful"crizei financiare, adică de falimentul băncii americane LehmanBrothers, Mervyn King sugera oficialilor americani prezenţi laLondra că băncile pot fi salvate prin injecţiile financiareprovenite de la un grup mai restrâns de ţări, pentru a putea eludamecanismele G7, organizaţie pe care o considera "disfuncţională",scrie The Guardian.
Conform dezvăluirilor făcute publice de Wikileaks, guvernatorulKing a atras atenţia ambasadorului american la Londra Robert Tuttleşi adjunctului secretarului Trezoreriei Statelor Unite RobertKimitt că este imperativ un "efort concertat pentru a recapitalizasistemul bancar mondial", precum şi identificarea unei metodepentru a elimina activele toxice ce ameninţau să pună la pământinstituţiile financiare.
Depeşele diplomatice notează că ambasadorul Statelor Uniteconsidera că propunerile neconvenţionale ale lui Mervyn King nu aufost deloc informale.
G7, disfuncţional
Guvernatorul Mervyn King considera că G7 este "disfuncţional dinpunct de vedere economic" pentru că economii "cheie" la nivelmondial nu sunt incluse în organizaţie. Responsabilul cu politicamonetară din Marea Britanie se arată îngrijorat că economii bogateprecum cea chineză sau din statele din Orientul Mijlociu nu punumărul la salvarea marilor corporaţii bancare.
"King sugerează că ar fi un grup temporar şi că poate băncilecentrale şi miniştrii de finanţe din Statele Unite, Marea Britanieşi Elveţia ar putea coordona discuţiile cu celelalte ţări curezerve valutare mari pentru a recapitaliza băncile", precizeazăambasadorul american în telegramele diplomatice.
Acum doi ani, guvernatorul se arăta sigur că cele mai mari băncidin Marea Britanie vor avea nevoie de infuzii de capital.
"El (King - n. red.) spune că este imposibil să arunci o privireasupra celor mai mari patru bănci din Marea Britanie (RBS,Barclays, HSBC şi Lloyds) şi să nu vezi că au nevoie de capital",adaugă oficialii americani în telegramele publicate peWikileaks.
La scurt timp după întâlnirea dintre Mervyn King şi oficialiiamericani, cele mai importante instituţii financiare din MareaBritanie au început să se clatine.
RBS a uimit opinia publică în aprilie 2008 când a început săpregătească terenul pentru o emisiune de acţiuni de 14 miliarde deeuro. HBOS, acum subsidiară a băncii Lloyds, a încercat să sesalveze cu ajutorul unei injecţii de aproape
5 miliarde de euro veniţi de la acţionari, însă a sfârşit prin afi cumpărată de Lloyds.
Tot de la stat vine salvarea
La doar opt luni după aceste turbulenţe, RBS, Lloyds, HBOS erautoate salvate pe spatele contribuabililor britanici, în timp ceBarcalays şi HSBC au reuşit să obţină încrederea investitorilorprivaţi pentru a nu ajunge la mila statului.
Totuşi, Mervyn King nu a rămas impasibil, la puţin timp dupăîntâlnirea cu oficialii americani, s-a prezentat în faţa uneicomisii a trezoreriei din parlamentul britanic, unde a atrasatenţia că intensitatea crizei financiare "s-a deplasat către onouă fază".
În timpul întâlnirii cu politicienii britanici, guvernatorul aatras atenţia că băncile au nevoie de injecţii de capital, iarrăspunsul pentru criză este identificarea foarte profundă acauzelor declanşatoare şi că nivelul capitalului din sectorulbancar necesită acţiune.
"Nu mă voi opune unui proces prin care băncile ar obţine maimult capital. Cred că majoritatea băncilor centrale vor consideraacest lucru ca fiind o evoluţie dezirabilă", preciza King la acelmoment.
Directorii RBS nu şi-au făcut datoria
Telegramele diplomatice mai dezvăluie că preşedinteleconsiliului de administraţie al uneia dintre cele mai mariinsituţii financiare din Marea Britanie, Royal Bank of Scotland,credea că directorii băncii nu şi-au făcut datoria. Comunicărileîntre Washington şi Londra raportează că preşedintele RBS SirPhilip Hampton consideră că una dintre cele mai mari greşeli alebăncii britanice a fost achiziţia în 2007 a grupului olandez ABNAmro, exact în momentul declanşării crizei creditelor.Costisitoarea achiziţie a subţiat lichidităţile băncii, instituţiafinanciară sfârşind prin a fi salvată de autorităţile de la Londracu ajutorul a peste 50 de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
