Nimeni nu contesta ca deficitele economice din Statele Unite provocate de masurile anti-criza ale guvernului de la Washington nu pot fi sustinute pe termen lung de economia tarii, mai ales daca ritmul lor actual de crestere se mentine, scrie The New York Times.
Multi analisti sustin oprirea imediata a finantarilor acordate de guvernul SUA, insa o astfel de masura ar condamna cu siguranta o mare parte din americani la somaj si la saracie. Unii economisti au avertizat deja ca in conditiile in care rata somajului se apropie de un numar cu doua cifre, executivul american ar trebui sa ofere mai multe fonduri, in ciuda faptului ca acest lucru va majora deficitul bugetar.
Ideii de a mentine cheltuielile bugetare la nivelul actual ii sunt aduse o serie de contraargumete, printre care cresterea datoriilor guvernului SUA, fapt care ar provoca majorarea dobanzilor, ar creste rata inflatiei si ar cauza probabil o depreciere a dolarului american.
Economistii care sustin reducerea finantarii oferite de executivul de la Washington argumenteaza ca Statele Unite au acumulat in prezent datorii extrem de mari si ca un numar important de contribuabili americani ar putea decide brusc sa nu-si mai plateasca impozitele catre stat.
Banca centrala a Chinei si alti creditori straini importanti ai SUA ar putea refuza sa mai cumpere obligatiuni emise de guvernul american, principala resursa de finantare a cheltuielilor din economie. O asemenea masura ar forta Trezoreria Statelor Unite sa plateasca dobanzi mai ridicate pentru a atrage alti creditori care sa cumpere obligatiuni, fapt care ar duce la cresterea dobanzilor in intreaga economie americana. In aceasta situatie, companiile si americanii de rand ar fi nevoiti sa accepte dobanzi mai mari, chiar intr-o perioada de varf a crizei economice.
„Nu suntem o insula izolata", a declarat Martin Baily, fost presedinte al comisiei de consilieri economici in timpul mandatului lui Bill Clinton, in prezent membru al Brookings Institution. „Facem parte din economia mondiala, iar multi dintre creditorii externi se tem ca Statele Unite au acumulat deja datorii prea mari", a precizat Baily.
Alti analisti considera insa ca nu este momentul ca guvernul de la Washington sa se ingrijoreze prea mult de cresterea deficitelor bugetare. Riscurile legate de deficite sunt reale, iar acestea nu sunt deloc sanatoase, insa SUA nu au deocamdata de ales, in special intr-o perioada in care rata somajului a ajuns la 9,5%. In acest sens, acumularea datoriilor nu prezinta un risc atat de important in raport cu beneficiile aduse de stimularea economiei si de crearea de noi locuri de munca.
Ideea de a reduce cheltuielile bugetare este in mare masura similara cu aceea de a opri un pacient de la un tratament care i-ar putea salva viata din cauza ca medicamentele ar putea cauza efecte vizibile pe termen lung. Deficitul bugetar al SUA a crescut odata cu aprobarea planului de salvare de 787 miliarde de dolari (562.6 mld. euro) din timpul administratiei Obama, care viza crearea de noi locuri de munca, acordarea de subventii catre companii si majorarea indemnizatiilor de somaj. Cheltuielile bugetare de la inceputul crizei s-au adaugat insa celor din timpul mandatului lui Bush, care a aprobat reduceri de taxe in SUA si demararea unui razboi costisitor in Irak.
In cazul in care reducerea finantarilor guvernamentale ar fi aprobata, numarul locurilor de munca nou create ar scadea semnificativ, lucru pe care economia Statelor Unite nu si-l poate permite in prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
