Presiunile pe euro, pe randamentele obligaţiunilor spaniole şi italiene vin în contextul în care pieţele aşteaptă soluţii clare de la liderii europeni pentru a scoate din criză zona euro, a cărei economie contemplează recesiunea. Miniştrii de finanţe din uniunea monetară s-au întâlnit ieri la Bruxelles pentru a rezolva problemele lăsate fără răspuns la summitul UE de la sfârşitul lunii trecute. Pieţele, obişnuite cu soluţii prea vagi şi fără aplicare imediată, sunt ca de obicei sceptice.
Randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au ajuns la 7,019%, iar yieldurile titlurilor italiene au atins 6,128%. Spre comparaţie, obligaţiunile irlandeze cu aceeaşi maturitate aveau ieri un randament de 5,95%.
"Se pare că pieţele vor hăitui Spania până când aceasta va ceda", a afirmat un analist pentru Thomson Reuters.
În aceste condiţii, Germania a rămas cel sigur loc din zona euro, atât de sigur încât investitorii sunt dispuşi să plătească pentru "privilegiul" de a împrumuta acest stat, notează The Telegraph.
Germania a vândut luni obligaţiuni pe şase luni de 3,29 miliarde euro, la un randament negativ record de 0,034%.
"Euro se va îndrepta probabil spre 1,21 dolari pe unitate în următoarea săptămână şi jumătate", anticipează Andrew Su, analist la Compass Global Markets.
Liderii europeni au decis la summitul din iunie să relaxeze condiţiile pentru împrumuturile de urgenţă cerute de Madrid pentru băncile spaniole. Capitalul ar veni de la fondurilor de bailout ale zonei euro, iar funcţionarea acestei scheme, prin care băncile sunt recapitalizate direct, este condiţionată de introducerea unei supravegheri centralizate a sectorului bancar, ceea ce nu va putea fi realizat până la sfârşitul acestui an, a avertizat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble. Iar Spania are nevoie de urgenţă de până la 100 miliarde euro pentru bănci.
O agenţie de supraveghere a celor mai mari bănci, în subordinea BCE
Pe de altă parte, oficialii europeni ar putea conveni rapid asupra înfiinţării unei noi agenţii, în subordinea BCE, responsabilă pentru cele mai mari bănci din uniunea monetară, potrivit unor surse citate de WSJ. Băncile mai mici ar urma să rămână în sarcina autorităţilor naţionale de pază a pieţelor financiare. Însă aceste agenţii naţionale ar raporta către instituţia europeană din subordinea BCE, al cărei sediu va fi mai degrabă la Bruxelles, şi nu la Frankfurt, unde îşi are sediul banca centrală.
Printre primele competenţe ale noii autorităţi se vor număra asigurarea respectării reglementărilor bancare europene şi asigurarea îndeplinirii condiţiilor de capital de către bănci. Ulterior, este posibil ca agenţia să îşi asume responsabilitatea pentru procesul de rezoluţie bancară, adică să ia decizii referitoare la recapitalizarea băncilor sau la lichidarea lor, şi pentru fondul de garantare a depozitelor băncilor din zona euro. În viziunea liderilor europeni, o autoritate comună de supraveghere bancară reprezintă un prim pas spre crearea unei uniuni bancare europene.
"Trebuie să ne mişcăm rapid cu supravegherea bancară şi cu recapitalizarea băncilor spaniole", a declarat ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici.
Că băncile rămân călcâiul lui Ahile pentru zona euro o subliniază şi fondurile record, de 60,5 miliarde euro, împrumutate de instituţiile de credit portugheze de la BCE în iunie.
Spania ar putea impune noi măsuri de austeritate în încercarea de a se salva
Premierul Spaniei Mariano Rajoy ar putea anunţa în următoarele zile a treia rundă de măsuri de austeritate, guvernul ţării încercând să evite astfel un bailout total din cauza veniturilor bugetare prea mici pentru a acoperi deficitul, scrie Bloomberg.
Rajoy a atenţionat că a venit momentul să "apese pedala de acceleraţie", ţinând cont de faptul că Spania se împrumută la costuri record. Oficiali guvernamentali au afirmat că iau în considerare majorarea taxelor pe petrol şi pe produsele şi serviciile cărora în prezent li se aplică taxe reduse, precum alimentele, apa, transportul public, dar şi hotelurilor şi restaurantelor. Încasările la buget s-au redus cu 1,5% în primele cinci luni ale anului, impozitele mai mari pe venit, electricitate şi tutun nereuşind să compenseze scăderea de 10% a veniturilor din TVA. Cheltuielile bugetare au crescut cu 12% ca urmare a faptului că statul a acordat ajutor financiar guvernelor locale şi plăţile dobânzilor au urcat cu 32%.
În aceste condiţii, Spaniei îi va fi dat un răgaz suplimentar de un an, adică până în 2014, pentru a aduce deficitul bugetar la ţinta de 3% din PIB stabilită de UE, potrivit presei internaţionale.
Economia germană rezistă, dar Franţa scade
Exporturile germane şi-au revenit mai puternic decât s-a anticipat în luna mai, crescând cu aproape 4%, după ce în aprilie au coborât cu 1,7%, potrivit datelor oficiale, citate de Bloomberg. Mai mulţi economişti intervievaţi de agenţie anticipau un avans de doar 0,2%.
"Datele sugerează că rezistenţa exporturilor către pieţele emergente şi cererea internă solidă au contrabalansat cererea slabă a altor state europene în al doilea trimestru", a spus Holger Schmieding, analist la Berenberg Bank.
În Franţa însă, banca centrală estimează că în al doilea trimestru economia a scăzut cu 0,1% după ce a stagnat în primele trei luni ale anului.
Preşedintele François Hollande a declarat că revenirea la creştere este "o obligaţie", dar că trebuie, de asemenea, reduse deficitul şi datoria, iar Franţa trebuie să-şi corijeze obiceiurile rigide privind cheltuielile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
