Participantii la summitul G20 de la Washington au pus accentul pe urgentarea unui raspuns global in fata actualelor turbulente, mentionand posibilitatea unor noi reduceri ale dobanzilor de politica monetara si a adoptarii unor pachete de stimulente fiscale importante, scrie presa internationala.
In acelasi timp, a fost stabilit un termen limita - luna martie - pana la care sa fie adoptate recomandarile privind reformarea standardelor de contabilizare a pierderilor si supravegherea fondurilor de hedging si a companiilor de evaluare financiara.
Declaratiile privind o supraveghere mult mai atenta a industriei financiare globale indica faptul ca liderii politici doresc o crestere mult mai lina a economiei mondiale, in contrast cu explozia care a caracterizat ultimul deceniu. Totusi lipsa unor declaratii concrete in ceea ce priveste masurile de stimulare a economiei ar putea dezamagi o parte a investitorilor, spun analistii.
"Nu a existat o luare de pozitie puternica in ceea ce priveste rezolvarea problemelor", a declarat Carl Weinberg, economistul-sef al High Frequency Economics din New York. Pietele ar putea fi vulnerabile in urma intrunirilor de la sfarsitul saptamanii trecute, deoarece nu a existat un angajament clar in ceea ce priveste o reducere coordonata a dobanzilor, de exemplu, spune Weinberg.
In loc sa adopte aceleasi masuri impreuna, tarile ar trebui sa actioneze "in functie de conditiile specifice pe care le intampina fiecare", se arata intr-un comunicat al liderilor prezenti la summit. In acelasi timp, liderii politici au promis sa nu ridice barierere comerciale si au garantat mai multi bani Fondului Monetar International (FMI).
Totusi, liderii politici au pus accentul asupra necesitatii reformarii institutiilor financiare internationale - precum FMI si Banca Mondiala - considerand ca actuala configuratie a acestora este depasita, data fiind perioada destul de indepartata cand acestea au fost create.
"Este foarte clar pentru noi toti ca va trebui sa ne orientam spre politici pro-crestere economica", a declarat presedintele american George W. Bush, in timp ce premierul britanic Gordon Brown a tinut sa precizeze ca "exista o hotarare clara din partea tuturor liderilor politici in ceea ce priveste adoptarea masurilor necesare pentru scoaterea economiei mondiale din aceasta perioada dificila".
Prabusirea burselor de actiuni si previziunile privind o recesiune economica globala intensifica presiunea la care sunt expusi liderii principalelor economii ale lumii si care se vad nevoiti sa urgenteze actiunile de combatere a crizei la 15 luni dupa declansarea turbulentelor de pe piata financiara.
FMI estimeaza ca grupul economiilor dezvolatate va inregistra o contractie economica anul viitor, aceasta urmand sa fie prima recesiune inregistrata de acesta de la cel de-al doilea razboi mondial incoace.
Pierderile si reducerile valorii contabile a activelor inregistrate de institutiile financiare globale in urma actualei crize au ajuns la 964,6 mld. dolari (771,4 mld. euro), ceea ce a atras dupa sine o majorare excesiva a costurilor de creditare, reducand accesul la finantare al companiilor si consumatorilor.
Zona euro a cazut in recesiune in trimestrul trei al acestui an, iar datele recente sugereaza ca Statele Unite, Japonia si Marea Britanie ar putea ajunge foarte curand in aceeasi situatie.
Economiile emergente simt, in acelasi timp, la fel de puternic turbulentele de pe piata internationala, productia Chinei inregistrand, luna trecuta, cel mai slab ritm de crestere din ultimii sapte ani. De asemenea, indicele MSCI World se afla foarte aprope de nivelul inregistrat in 2003, dupa ce a suferit o prabusire de 45% anul acesta.
Liderii G20, ale caror tari reprezinta 90% din economia globala, au pus vina pentru actuala criza asupra investitorilor, care "au cautat profituri ridicate fara a aprecia exact riscurile la care se expun". In acelasi timp, grupul celor 20 a criticat autoritatile de reglementare din tarile dezvoltate pentru incapacitatea de a "aprecia in mod adecvat riscurile prezente pe pietele financiare".
Ajungerea la un consens in ceea ce priveste masurile adoptate la nivel global nu a fost insa un proces facil, date fiind - in special - diferentele ideologice existente intre politica americana si cea europeana.
Tarile europene tind sa accepte un control mai larg asupra pietelor, extinzand aria de actiune a autoritatilor de reglementare chiar dincolo de granitele statale. In schimb, Statele Unite pun accentul asupra organismelor de reglementare la nivel national. Presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a sugerat de altfel omologului sau american organizarea acestui summit, a tinut sa precizeze ca din cauza diferentelor ideologice negocierile au fost dificile, fiind incheiate doar datorita unor concesii venite din partea americanilor.
Promisiunile liderilor lumii
- Reformarea institutiilor financiare internationale, precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala.
- Un acord incheiat pana la sfarsitul acestui an, referitor la relaxarea conditiilor privind comertul global.
- Imbunatatirea gradului de transparenta al pietei financiare prin impunerea obligativitatii publicarii complete a situatiilor financiare ale companiilor de profil.
- Controlul mult mai strict asupra riscurilor la care se expun bancile si institutiile financiare.
- Crearea de catre ministerele de finante a unor liste care sa cuprinda institutiile financiare al caror faliment ar prezenta un risc sistemic.
- Intarirea puterilor institutiilor de reglementare financiara si reformarea regulilor privind combaterea fraudelor si a actiunilor de manipulare a pietei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
