Operatorul aerian emblemă al Ungariei, Malev, a încetat săptămâna trecută zborurile după 66 de ani de activitate, deşi în ultimele luni devenise profitabilă.
Căderea i-a fost precipitată de o decizie a Comisiei Europene (CE) care obligă operatorul să ramburseze o parte din ajutorul, catalogat drept ilegal, de 280 de milioane de euro primit de la statul ungar între 2007 şi 2010.
Companiile aeriene străine, printre care Lufthansa şi Air Berlin din Germania se grăbesc să ocupe golul lăsat.
Malev, fondată în 1946, în prezent deţinută în proporţie de 95% de stat după mai multe încercări eşuate de a găsi un investitor strategic şi cu datorii de 60 de miliarde de forinţi (200,6 milioane euro), a devenit cea de-a doua victimă a austerităţii la care s-a angajat Europa după ce compania Spanair s-a prăbuşit în ianuarie. Suedia, Portugalia, Irlanda, Polonia şi Cehia încearcă, de asemenea, să reducă sprijinul statului pentru operatorii aerieni, scrie Bloomberg.
Colapsul Malev vine în condiţiile în care Ungaria încearcă să obţină finanţare de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a calma temerile pieţelor privind capacitatea statului de a face faţă celor mai mari datorii dintre cele ale statelor din Europa de Est.
În ultimele luni, Malev a fost profitabilă la nivel operaţional, potrivit CAPA, un centru de analiză pentru industria aeriană.
După decizia CE din ianuarie, operatorul aerian a anunţat că în lipsa ajutoarelor nu mai are o poziţie sustenabilă şi a intrat în faliment, iar statul i-a oferit statutul de companie de importanţă strategică şi a pus-o sub supraveghere specială pentru a o proteja de eventualele pretenţii ale creditorilor.
"Să ţinem Malev la sol este dureros. Am încercat să o sprijinim cât am putut de mult, dar acesta este sfârşitul. Nu putem continua aşa fără riscul de a pierde aeronavele din străinătate", a declarat premierul ungar Viktor Orban. Malev a anunţat că furnizorii şi-au pierdut încrederea şi cer plăţi în avans.
Concurenţa se grăbeşte să preia cursele lăsate libere de Malev
Compania aeriană low-cost ungară Wizz Air, cel mai mare operator din Europa Centrală, a anunţat că va mări flota din Budapesta de la trei la cinci aeronave. Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.
Operatorul aerian emblemă al Germaniei, Lufthansa, a anunţat de asemenea că va suplimenta cu un zbor zilnic cursele de la Berlin şi Hamburg spre Budapesta.
Lufthansa a primit în 2009 un ajutor de 500 milioane de euro de la statul austriac pentru preluarea Austrian Airlines. Printre marile companii aeriene europene care au beneficiat de ajutoare de stat de numără şi Air France. Operatorul francez susţine că a primit de la statele din Europa sprijin de 660 milioane de euro.
Totodată, Air Berlin a indicat că va adăuga zboruri pe cursa Belin-Budapesta. SmartWings din Cehia va deschide luna aceasta zboruri de la Budapesta la Tel Aviv, urmate de curse spre Paris şi alte oraşe europene.
Ryanair vrea să facă din Budapesta baza a patru aeronave Boeing 737 şi a 2.000 de salariaţi pentru a deschide 31 de rute, comparativ cu doar cinci anunţate anterior, cu ţinta de atrage două milioane de clienţi pe an. Malev a avut anul trecut 3,2 milioane de clienţi.
Malev asigura curse spre 35 de destinaţii, are o flotă de 22 de aeronave şi 2.600 de angajaţi.
Colapsul Malev pune în pericol ţintele bugetare
În 2008 Malev a renunţat la cursele lungi, printre care spre New York şi Toronto, limitându-se la o reţea regională.
Ministerul ungar al dezvoltării a anunţat în decembrie că statul ar putea fi obligat să plătească 1,5 miliarde de euro dacă Malev încetează zborurile, ceea ce ar avea consecinţe grave asupra menţinerii ţintelor bugetare. Totodată, colapsul companiei ar putea reduce cu 50% numărul vizitelor la Budapesta, cu un impact sever asupra turismului, a afirmat Akos Niklai, vicepreşedintele Asociaţiei Ungare a Hotelurilor şi Restaurantelor.
Tarom suplimentează cursele pe ruta Bucureşti-Budapesta
În urma anulării tuturor curselor de pe piaţa locală spre Budapesta, compania aeriană de stat Tarom a anunţat că va suplimenta, din 6 februarie, frecvenţa curselor pe ruta Bucureşti-Budapesta cu 7 zboruri săptămânale, astfel încât compania va opera 12 curse pe săptămână.
Astfel, dacă până în prezent Tarom, companie deţinută de Ministerul Transporturilor, opera câte o cursă pe zi, de luni până vineri, frecvenţa se va dubla şi va fi introdus câte un zbor pe zi sâmbăta şi duminica. Bogdan Donciu, consilierul pe probleme de aviaţie din Ministerul Transporturilor, a declarat că de obicei avioanele pe această rută nu au grad de ocupare ridicat şi Tarom ia în calcul o eventuală ieftinire a biletelor, în funcţie de nivelul rentabilităţii pe viitor.
Wizz Air, alt operator low-cost, a anunţat că va relua zborurile pe ruta Bucureşti-Budapesta şi că va investi 100 milioane dolari pentru extinderea operaţiunilor din capitala Ungariei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
