Noii şefi de guverne din Grecia şi Italia, Lucas Papademos şi Mario Monti, au trecut ieri testul critic de încredere al pieţelor, bursele asiatice înregistrând creşteri, iar cele europene debutând în urcare. De asemenea, Italia s-a finanţat fără probleme de pe pieţe cu trei miliarde de euro, însă la cea mai ridicată dobândă din istoria zonei euro, scrie presa internaţională.
Guvernul italian a vândut obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, reuşind să atragă din piaţă suma vizată, de 3 mld. euro, dar la o dobândă de 6,29%, nivel, considerat nesustenabil, mult mai ridicat decât cel de 5,32% plătită la licitaţia similară de luna trecută. Cu toate acestea, randamentul este mai redus decât cel anticipat de analişti şi decât cel cerut pe pieţele secundare, scrie Reuters. Totodată, câştigurile înregistrate de burse în deschiderea de luni n-au rezistat, la ora 16:00 ora României principalele pieţe fiind în scădere cu până la 1,1%.
Mario Monti are în faţă o sarcină mai dificilă decât orice a avut de înfruntat Italia după colapsul fascismului, în 1945, aceea de a forma un guvern care să recâştige încrederea pieţelor într-o economie prea mare pentru a putea fi salvată prin mijloacele pe care zona euro le are în prezent la dipoziţie, scrie publicaţia britanică Financial Times. "Avem nevoie de un guvern naţional puternic şi unit şi ceva ani pentru a face ceea ce politicienii nu au avut curajul să facă", spune un bancher italian.
În Grecia, Papademos are sarcina de a conduce guvernul până la alegerile naţionale de pe 19 februarie. Unii bancheri eleni se tem însă că noul premier nu are puterea de a-şi impune voinţa asupra politicienilor greci şi nici influenţa publică necesară pentru a cere mai multe sacrificii populaţiei revoltate din cauza austerităţii cerute de creditorii internaţionali ai Greciei. Cu toate acestea, cele mai recente sondaje de opinie arată că Papademos are sprijinul a trei sferturi dintre greci.
"Sunt încrezător că participarea ţării în zona euro este o garanţie a stabilităţii monetare", a spus Papademos când a acceptat nominalizarea pentru funcţia de premier.
Buffett nu este convins că Europa iese la lumină
Schimbarea actorilor de pe scena politică a Greciei şi Italiei nu a reuşit să convingă investitorii că Europa poate depăşi criza datoriilor. Celebrul om de afaceri şi miliardar american Warren Buffett, şeful companiei de investiţii Berkshire Hathaway, a declarat că nu investeşte în obligaţiuni europene deoarece nu este clar că Europa are voinţa şi capacitatea "de a face tot ce este necesar" pentru a rezolva criza datoriilor, scrie CNBC. Buffett este îngrijorat de lipsa de încredere din Europa, victima unei retrageri parţiale a investitorilor. Şeful Berkshire a menţionat că analizează în fiecare zi obligaţiuni ale statelor europene, dar nu a început să investească din nou.
În plus, compania pe care o conduce nu are plasamente în bănci din zona euro şi nu a observat încă oportunităţi de achiziţie.
Europa "nu o să dispară", iar economia regiunii va fi mai puternică în zece ani, apreciază miliardarul. Perioada intermediară ar putea fi însă dificilă, a avertizat el.
Merkel: Europa trece prin cea mai dificilă perioadă de după Al Doilea Război Mondial
Criza datoriilor suverane a aruncat Europa în cele mai dificile vremuri de după cel de-Al Doilea Război Mondial, a declarat cancelarul german Angela Merkel într-un discurs la o reuniune a propriului partid.
Oficialul a promis că va face tot posibilul pentru a preveni căderea euro, situaţie în care, în opinia sa, întreaga Europă se va prăbuşi. Cancelarul a atenţionat că Europa trebuie să-şi creeze noi structuri pentru o integrare mai puternică a statelor membre şi că sunt necesare sancţiuni care să se activeze automat pentru ţările care încalcă Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
