Însă în loc să demonstreze unitatea blocului comunitar şi capacitatea de comunicare dintre statele membre, reuniunea, organizată la sfârşitul săptămânii trecute, a arătat exact contrariul: state care nu mai vor să-şi asculte partenerii, o Europă divizată.
În primul rând, Marea Britanie a descris şedinţa - o cină înformală a miniştrilor de externe - ca „stupidă“, „ridicolă“ şi „isterică“, scrie revista Politico. Ministrul de externe Boris Johnson a lăsat să se ştie că nu va participa la discuţii. Omologul francez Jean-Marc Ayrault şi-a trimis, de asemenea, regretele că nu va participa. Ungaria, singura ţară din UE care a lăudat deschis victoria lui Trump – sfârşitul „nondemocraţiei liberale“, după cum o descrie premierul maghiar Viktor Orban –, şi-a ţinut şi ea acasă reprezentantul, care nu s-a sfiit să declare că unii dintre membrii UE frizează isteria. Şedinţa ar fi trebuit să fie una pregătitoare pentru un summit obişnuit al Consiliului Afacerilor Externe programat pentru 14-15 noiembrie.
Nu toţi dintre cei care au participat au împărtăşit scenariul promovat de organizatori, acela al venirii apocalipsei în urma alegerii lui Trump ca preşedinte al SUA. „Dacă vom reuşi să avem o relaţie mai bună cu preşedintele rus Vladimir Putin fără să renunţăm la principii, va fi în avantajul Italiei“, a spus duminică ministrul italian de externe Paolo Gentiloni.
Şedinţa a început şi cu întârziere deoarece ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a apărut târziu. Mulţi dintre participanţi au venit doar ca să bifeze prezenţa.
La final, n-a existat acord nici măcar în privinţa a cui a fost ideea „camerei de panică“, aşa cum au descris unii diplomaţi întâlnirea. Ministrul Steinmeier, un critic înverşunat al lui Trump, şi-a asumat responsabilitatea în Germania, iar oficialii de la Bruxelles susţin că ideea îi aparţine reprezentantului UE pentru afaceri externe Federica Mogherini.
Cina s-a terminat mai devreme decât ar fi fost normal şi fără niciun indiciu clar despre cum va aborda UE venirea lui Trump la conducerea Americii.
„Ţările UE n-au niciun simţ al strategiei şi nici capacitatea de a înţelege cum să construiască relaţii cu noua Americă“, a explicat John Kornblum, fost oficial de rang înalt în Departamentul de Stat al SUA şi fost ambasador american în Germania.
Problemelor care se întrevăd la orizontul din vest (aici intra şi Brexitul) li se adaugă unele care încep să apară dinspre est. Bulgaria şi Republica Moldova şi-au ales preşedinţi proruşi, premierul maghiar Viktor Orban îşi arată ori de câte ori simpatia faţă de preşedintele Rusiei Vladimir Putin, iar în Turcia preşedintele Erdogan ameninţă că va sabota planul UE de a rezolva criza refugiaţilor.
bogdan.cojocaru@zf.ro
