Business Internaţional

O armată a Europei, F.C. Europa, un ideal comun şi alte trei soluţii jurnalistice pentru o Uniune Europeană mai strânsă

AFP/Mediafax Foto

Autor: Ioana Nita

26.04.2013, 00:04 599

Pentru că Uniunea Europeană se con­frun­tă probabil cu cele mai mari probleme de la înfiinţare, jurnalişti de la publicaţii de pres­tigiu din cele mai mari şase ţări euro­pe­ne au încercat să vină fiecare cu câte o idee pen­tru o Uniune mai bună. Publicaţia bri­ta­nică The Guardian le-a adunat:

Combaterea birocraţiei şi reformă la nivel administrativ
Săptămâna trecută, Olli Rehn şi Viviane Reding, doi comisari europeni, au fost ne­vo­iţi să piardă 10 ore pe drumul dintre Stras­bourg şi Bruxelles doar pentru că sediul par­la­mentului european din capitala Europei era pustiu. Regulile spun că parlamentarii tre­buie să participe la 12 zile de sesiuni pe an în oraşul francez, scrie de la Bruxelles Ian Traynor, de la The Guardian.
„Este un proces atât de absurd, risipitor şi ineficient“, a spus Edward McMillan-Scott, reprezentant al Marii Britanii în Parla­mentul European.
Reformarea UE, a structurilor, insti­tu­ţi­ilor, salariilor şi beneficiilor este o propunere care rezonează cu iritarea populaţiei împo­vă­rată de austeritate, oamenii dorind ca şi ofi­cialii europeni să aibă parte de acelaşi tra­ta­ment. În total, 56.000 de persoane lu­crează pen­tru UE, iar costurile de administrare se ridică la nouă miliarde de euro anual.
 
O armată comună europeană
Opinia publică este surprinsă să vadă că di­ferite ţări europene, membre ale aceleiaşi uniuni, funcţionează fără o strategie comună sau fără un front comun real, scrie Philippe Richard de la publicaţia franceză Le Monde. Cu toate acestea, Europa este încă văzută ca un actor pe scena lumii şi i se solicită de multe ori să intervină atunci când SUA şi NATO nu vor sau nu pot, spre exemplu în Africa. Cele 20 de misiuni conduse de UE au mai mult car­ac­ter civil decât militar. Ope­ra­ţiunea At­lan­ta, prima operaţiune navală a UE în care nave de război ale mai multor ţări au re­asi­gu­rat securitatea maritimă în jurul Cor­nului Afri­cii, a fost un succes care nu a fost sărbă­torit îndeajuns. Europenii pot lua parte spre exem­plu la operaţiuni în Congo sau Kosovo în funcţie de scopurile şi interesele lor. „O pri­oritate pentru europeni ar fi să îşi pună în ord­ine priorităţile“, a de­cla­rat Arnaud Dan­jean, vicepreşedintele sub­co­mitetului de apărare din Parlamentul Euro­pean. Europenii ar putea acţiona uniţi în zonele din vecinătate, în bazinul medite­ra­nean, în regiunea estică de la Ucraina pâ­nă în Belarus, prin Georgia, aşa cum ar dori şi SUA ca Europa să facă.
O alianţă în faţa Chinei în loc de politici se­parate ar permite Europei să aibă o influ­en­ţă mai mare asupra Beijingului şi în ţările emergente.

O aplicaţie euro
UE are nevoie de o aplicaţie cum au toţi cei­lalţi, scrie din Marea Britanie Mark Rice-Oxley, de la The Guardian. Aplicaţia s-ar pu­tea numi Eur-app, iar misiunea ar fi uria­şă: să le ara­te celor 500 de milioane persoane din UE că es­te mai bine în Uniune decât în afa­ra ei. Apli­caţia ar putea oferi, de exem­plu, infor­ma­ţii pentru cei care vor să cum­pe­re o ma­şi­nă, să tranzacţioneze cu un jucător de pe piaţa unei alte ţări din UE, să se plimbe în parc, să înoa­te, să vorbească la telefon din străi­năta­te sau să găsească opor­tunităţi de muncă.

Un ideal comun european
Aproape şase milioane de polonezi, sau 15% din totalul populaţiei, au primit sprijin prin fonduri europene. Astfel, UE a investit în calificarea lor profesională, scrie din Var­şovia Adam Leszczynski, de la Gazeta Wyborcza. „Criza a demonstrat că ceva lip­seş­te: am încetat să mai vorbim de soli­da­ri­tate europeană, iar acum discutăm doar de bani. Atunci când grecii au ieşit în stra­dă, am urmărit la televizor nenumăratele în­tâlniri ale birocraţilor europeni la Bru­xelles. Însă la aceste întâlniri nu s-a vor­bit deloc despre o strategie care să uneas­că Europa, în afară de ideea unei pie­ţe uni­ce“, notează jurnalistul. Lim­ba­jul ideilor a fost înlocuit cu limbajul tehnic.
Europa este construită în opoziţie cu o idee puternică care a dus la auto-distrugerea con­tinentului – naţionalismul. În numele sta­telor naţionale au avut loc cele mai oribile in­fracţiuni, dar şi sacrificii pentru „binele“ comu­nităţilor. Este cineva capabil să sa­cri­fice orice pentru binele Europei? Sau pentru bi­nele Comisiei Europene? Este posibil să ai sen­timente faţă de aceste instituţii în afară de faptul că te simţi plictisit de ele?
Europa are nevoie de un ideal care să le trezească europenilor emoţii, ataşament, solidaritate, dar şi să creeze simboluri.

Europe FC United
Este ceva ştiut că sportul reprezintă o mo­dalitate rapidă de a strânge oamenii la un loc, dar în realitate nu reuşeşte să treacă de gra­niţele naţionale, scrie Paolo Brusorio, de la publica­ţia ita­liană La Stampa. O echipă unită a Europei este rară în sport. Dacă europenii ar face acest lucru mai des s-ar putea naşte mai repede sentimentul de mândrie al continentului.
Organizaţiile din domeniul fotbalului s-au gândit deja la acest lucru. După ce Franţa va găzdui campionatele europene din 2016, tur­neul se va schimba radical, meciurile ur­mând să fie găzduite de 13 oraşe din 13 ţări pentru a face competiţia pan-europeană.
„Există un concept comun , însă ideea naţionalismului persistă“, a recunoscut secretarul general al UEFA, Gianni Infantino.  

O nouă democraţie
În mijlocul unei întâlniri recente a miniştrilor de finanţe din zona euro, Wolfgang Schäuble, care reprezintă Germania, i-a chemat deoparte pe omologul francez Pierre Moscovici, pe preşedintele Ciprului Nicos Anastasiades şi pe reprezentanţii CE, BCE şi FMI, scrie din Spania Claudi Perez, de la El Pais. Astfel, departe de ceilalţi miniştri de finanţe, s-au luat deciziile cu privire la cel mai controversat bailout european. Reconstrucţia acordului pentru Cipru nu indică doar criza fiscală, ci şi lipsa deciziilor democratice pentru rezolvarea acesteia.
Trioul format de Parlamentul European, CE şi Consiliul European crează lacune în sistem care pot fi considerate pericole pentru democraţie. Un parlament slab este incapabil să controleze Comisia şi Consiliul European. Acesta din urmă nu este transparent şi nu răspunde în faţa oricui. În prezent, o comisie invizibilă - deşi are mai multe competenţe ca niciodată – pare determinată să întoarcă spatele populaţiilor prin politicile de austeritate.
„Nu poţi acuza Europa că nu este democrată. Poţi spune doar că este o democraţie imperfectă, iar criza a creat senzaţia că ne confruntăm cu un deficit de democraţie“, a declarat o sursă europeană pentru El Pais.

Cele şase idei jurnalistice pentru o Uniune Europeană mai bună

  • Eliminarea birocraţiei inutile care reduce resursele şi reforma la nivel administrativ;

  • O armată comună europeană, activă mai ales în vecinătatea Europei;

  • O aplicaţie euro care să deschidă UE cu un simplu clic;

  • Un ideal comun european care să le trezească europenilor emoţii, ataşament, solidaritate;

  • Europe FC United, echipa comună de forbal a Europei;

  • O nouă democraţie, care să nu permită decizii unilaterale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO