Cea mai mare scădere a PIB-ului per capita, dacă este exclusă capitala, ar înregistra-o Grecia. Avuţia populaţiei acestei ţări s-ar reduce cu 20%. În Atena este concentrată peste o treime din populaţia ţării, scrie The Local.de. Şi alte ţări, cu o răspândire mai echilibrată a locuitorilor, ar suferi enorm dacă ar rămâne fără capitale. Francezii ar fi cu 15% mai săraci dacă ar rămâne fără Paris, centrul unui stat centralizat, după cum notează Deutsche Welle.
Parisul este centrul Franţei în aproape toate privinţele. Companii mari precum Total, Renault şi Axa îşi au sediile în şi în apropierea marelui oraş. De asemenea, romanticul Paris este un magnet pentru turişti şi pentru furnizorii de servicii. Vecinătăţile capitalei sunt puternice zone industriale.
Şi cehii ar simţi o reducere cu 14% a PIB per capita fără Praga. Arhitectura uimitoare şi băutura ieftină (cine nu apreciază berea cehă?) au transformat oraşul într-o atracţie turistică.
Aceeaşi poveste se poate spune şi despre Lisabona sau Copenhaga, oraşul Micii Sirene.
Londra este indispensabilă pentru Marea Britanie. Nu degeaba sectorul financiar londonez este cel mai important din lume (alături de New York). Fără Londra, de asemenea şi un centru important pentru companiile de tehnologie, englezii ar fi cu 11% mai săraci.
Bruxellesul beneficiază de pe urma birocraţilor, avocaţilor, consultanţilor, traducătorilor, organizatorilor de conferinţe din diversele instituţii europene sau internaţionale, ceea ce face ca acest oraş să fie important pentru economia Belgiei. Fără capitală, această ţară şi-ar pierde 9% din avuţie. Sectorul serviciilor participă cu 90% la economie.
Toate drumurile duc la Roma şi de aceea Italia ar fi cu 2% mai săracă dacă rămâne fără capitală. Nu foarte mult totuşi. Oraşul este dominat de sectorul public şi este şi o atracţie turistică. Însă cea mai mare parte a industriei italiene este concentrată în bogatul şi frumosul nord – care se uită la Roma ca făcând parte din sudul mai sărac.
Fără capitalele lor ar fi mai sărace şi Finlanda (-12.9%), şi Suedia (-11,7%), şi Polonia (-9,6%), şi Austria (-6,1%), şi Spania (-6%), şi Olanda (-4,8%).
O singură capitală luată în considerare de acest studiu nu respectă regula: Berlinul. Fără el, nemţii ar fi cu 0,2% mai bogaţi. Divizarea oraşului în timpul Războiului Rece a forţat cele mai mari companii, printre care Siemens, să-şi mute sediile în zone mai confortabile. Iar oraşul-capitală încă încearcă să-şi definească identitatea economică după căderea Zidului Berlinului. Oraşul are una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului şi este finanţat de landurile mai bogate ale ţării. În 2015, capitala Germaniei a primit subvenţii de 3,61 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a banilor a venit de la Bavaria, care finanţează şi ale regiuni. Oraşul o fi sărac, dar este „sexy”, după cum scrie Deutsche Welle. Berlinul atrage companii noi şi locuitori noi, şi turişti, nu doar din Germania.
Bucureştiul nu este menţionat în studiu.
