In august 1998, Constantin Koriscenco, pe atunci oficial al bancii centrale a Rusiei, a primit un telefon alarmant la intoarcerea dintr-o vacanta: rubla se afla in pragul colapsului, iar guvernul nu-si putea plati datoriile. Koriscenco s-a grabit sa ajunga la ministerul finantelor, insa el si colegii sai nu au putut preintampina o retragere masiva a investitorilor ce s-a produs cu doar cateva zile mai tarziu, scrie The Wall Street Journal.
Acum, Koriscenco se confrunta cu opusul situatiei de atunci: infuziile de capital in Rusia imping rubla in sus si umfla rezervele guvernului. Aceasta situatie genereaza o crestere atat a preturilor la exporturi, cat si a rezervelor valutare ale tarii, deja aflate la un nivel greu de administrat, in timp ce mentinerea monedei locale la un nivel scazut alimenteaza inflatia. "In Rusia obisnuim sa spunem ca nu e prea bine cand lucrurile stau prea bine", spune Koriscenco, in prezent vicepresedinte al bancii.
O schimbare dramatica se produce in prezent la nivelul tarilor aflate in curs de dezvoltare, de la Rusia pana la Thailanda, India si Brazilia. La un deceniu dupa ce unele din aceste tari treceau prin crize monetare, acum incearca sa faca fata unei aprecieri prea rapide a monedelor locale. Un factor major ce genereaza aceasta diferenta este reprezentat de dolar: candva, bancherii centrali din multe dintre aceste tari priveau neajutorati cum oficialii Statelor Unite mergeau in intreaga lume oferind sfaturi despre cum sa depaseasca problemele financiare legate de aprecierea monedei americane. Acum, unele tari aflate in curs de dezvoltare critica Statele Unite in conditiile in care declinul dolarului alimenteaza infuzii uriase de investitii si "munti" de rezerve.
Valul intrarilor de capital pe pietele emergente a luat amploare din 2002 pentru a se transforma intr-un adevarat "tsunami" in prezent. Intrarile de capital in aceste tari inregistrate in prima jumatate a anului au depasit deja cu mult volumul total inregistrat in intregul an 2006, conform Fondului Monetar International.
"Este o lume noua", spune Jim O'Neill, din cadrul bancii de investitii americane Goldman Sachs. "Cand a asistat ultima data un grup atat de mare de tari aflate in curs de dezvoltare la presiuni in sensul aprecierii monedelor locale?"
Acest fenomen este preferabil crizelor din trecut, spun bancherii centrali, insa si aceasta situatie prezinta propriile provocari. Multi bancheri centrali, care au asistat la crizele din anii '90 in primii ani ai carierelor lor, se declara ingrijorati de intrarea a ceea ce numesc "hot money" (bani fierbinti) in economiile lor daca acesti bani nu ies in cele din urma. Intre timp, pe masura ce monedele lor se apreciaza, exporturile devin mai scumpe peste hotare, o problema serioasa pentru economiile axate pe comert.
Reactia tipica a bancherilor centrali a fost aceea de a incerca sa preintampine o apreciere prea rapida a monedelor. Pentru a atinge acest obiectiv, acestia cumpara dolari. Acesta este motivul principal pentru care pietele emergente si-au dublat rezervele din 2004 pana la un nivel estimat la 4.100 de miliarde de dolari (2.880 mld. euro) in acest an, conform FMI.
Acest nivel este problematic. Tarile "stau" pe active masive exprimate in dolari de care s-ar putea sa nu aiba nevoie. Aceste detineri isi pierd din valoare pe fondul declinului dolarului.
In plus, prin incetinirea aprecierii unei monede, o tara isi reduce capacitatea de a combate inflatia, iar acest lucru este important pentru ca inflatia avanseaza in unele din aceste tari. In Rusia, de exemplu, majorarile de preturi ar putea depasi 9% in 2007, intrerupand o tendinta de opt ani de scadere a ratelor anuale ale inflatiei.
Situatia este complicata de faptul ca China mentine un control strict asupra monedei sale prin intermediul restrictiilor impuse asupra intrarilor de capital si prin achizitiile masive de dolari realizate de guvern. Tarile care concureaza cu China pe segmentul exporturilor nu vor sa permita o apreciere rapida a monedelor lor.
In incercarea de a depasi aceasta situatie, unele tari printre care Thailanda si Columbia, au impus restrictii asupra investitiilor straine. Majoritatea celorlalte incearca sa faca fata presiunilor asupra monedelor absorbind dolari. Unele, ca India si Coreea de Sud, incearca sa determine o miscare a banilor in sens opus, incurajand investitorii locali sa faca achizitii peste hotare.
Aceste tari isi revizuiesc in acelasi timp modul in care-si administreaza rezervele. Anul viitor, de exemplu, Rusia va incerca sa investeasca o parte a rezervelor intr-un mod mai agresiv. China a urmat o directie similara, iar Brazilia va crea un fond pentru a investi o parte din rezervele sale de 162 de miliarde de dolari (113 mld. euro) in mod diferit.
De la inceputul anului 2004, monedele tarilor aflate in curs de dezvoltare s-au apreciat puternic, iar cresterea ar fi putut fi si mai pronuntata daca guvernele tarilor respective nu ar fi intervenit.
Situatia are si parti pozitive, guvernele si companiile locale din aceste tari putandu-se imprumuta mai usor in moneda locala. Importurile devin mai ieftine, un lucru pozitiv pentru economiile care incearca sa se modernizeze.
Totusi, aceste aspecte pozitive nu pot compensa problemele mai serioase legate de intrarile masive de capital si aprecierea monedelor. Drept urmare, unele tari au inceput sa ia masuri mai severe in incercarea de a rezolva aceste probleme.
Guvernul indian a introdus scutiri de taxe in iulie pentru a-i ajuta pe exportatorii afectati de intarirea monedei, iar Thailanda si Brazilia au anuntat masuri similare in vara.
La inceputul lunii septembrie, banca centrala a Indiei a anulat o parte a restrictiilor legate de investitiile peste hotare, dar masura nu a avut efectul asteptat, rezervele valutare ale Indiei crescand in numai doua saptamani cu 16 miliarde de dolari.
In octombrie, oficialii indieni au mers mai departe, anuntand o propunere de restrictionare a unei metode populare utilizate de investitorii straini pentru a investi in India.
In Thailanda, epicentrul crizei financiare din Asia din 1997, banca centrala a anuntat introducerea unei taxe menite a descuraja investitiile straine. Insa in ciuda eforturilor, moneda locala isi continua ascensiunea. Presedintele bancii centrale din aceasta tara, Tarisa Watanagase, spune ca se teme ca dolarul va continua sa scada si ca problemele ei nu se vor sfarsi curand. Riscurile si volatilitatea sunt fara precedent, spune ea.
Koriscenco are acelasi sentiment. El isi descrie principalele provocari ca fiind legate de preintampinarea unor fluctuatii bruste a valorii rublei, aflata in crestere si de mentinerea controlului asupra inflatiei.
Un volum foarte mare al intrarilor de capital intr-o tara este "o problema la fel de mare ca si un volum urias al iesirilor", spune Koriscenco. Rezervele valutare ale Rusiei au crescut de la 12,5 miliarde de dolari in august 1998 la peste 425 de miliarde de dolari in prezent.
Mentinerea sub control a aprecierii rublei intra in conflict cu o alta prioritate: combaterea inflatiei. Preturile la lapte si faina, de exemplu, sunt in crestere. Daca rublei i se va permite sa creasca mai rapid, importurile ar deveni si mai ieftine, impingand in jos preturile la multe produse si sporind concurenta in cadrul economiei locale.
Interventia bancilor centrale pe pietele monetare genereaza o crestere a inflatiei in alt fel. Achizitiile de dolari de catre banca centrala in schimbul rublelor sporeste teoretic oferta de ruble in sistemul financiar al Rusiei, stimuland economia. Bancherii incearca sa reduca acest impact printr-un proces denumit sterilizare, insa aceasta este o solutie imperfecta si adesea costisitoare.
Cresterea rublei afecteaza deja comertul, Koriscenco spunand ca Rusia ar putea inregistra in curand un deficit comercial.
In aceasta luna, FMI a indemnat guvernul rus sa permita continuarea aprecierii rublei pentru combaterea inflatiei. Koriscenco spune ca apreciaza "dialogul" cu FMI, dar ca Rusia isi stabileste singura obiectivele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
