Business Internaţional

Prea putini muncitori in Europa de Est

16.11.2007, 18:24 12

Cu nu mult timp in urma, lipsa locurilor de munca si rata ridicata a somajului erau problemele apasatoare cu care se confruntau tarile din Europa Centrala si de Est. Acum, toate cele zece state foste comuniste care au aderat la UE in 2004 au prea multe locuri de munca si prea putini muncitori pentru a le acoperi, scrie cotidianul maghiar Budapest Business Journal.
"In urma cu doar trei ani, aveam sute, poate chiar mii de cereri pentru ocuparea unui post", a declarat Michele Campione, directorul de resurse umane al Electrolux din Polonia, cel de-al doilea producator de electrocasnice la nivel mondial. "Acum trebuie sa recrutam din alte tari. In doar trei ani, intreaga piata a muncii a fost epuizata", a adaugat Campione. Electrolux a intrat pe piata din Polonia in 1998, acum desfasurandu-si activitatea in patru fabrici de asamblare a aparatelor casnice, cu un numar total de peste 2.000 de angajati. In momentul de fata, compania are aproximativ 100 de posturi vacante, atat pentru muncitori calificati, cat si pentru cei necalificati. "Lipsa angajatilor nu si-a pus inca amprenta asupra operatiunilor, insa trebuie sa incepem sa punem mai mult accent pe recrutarea fortei de munca", a incheiat Campione. In Lituania, de exemplu, chiar si un instalator a devenit ceva greu de gasit, dupa ce in ultimii ani a avut loc un exod puternic al fortei de munca catre statele din Europa Occidentala.
Procentul companiilor care considera deja lipsa muncitorilor calificati drept un obstacol in calea dezvoltarii a crescut extrem de mult in ultima perioada. Astfel 52% dintre companiile din Letonia, 51% din cele din Cehia, 49% dintre companiile lituaniene, 40% dintre cele ungare, precum si 38% dintre companiile din Romania au considerat ca principalul ostacol al dezvoltarii companiei il reprezinta numarul mic de muncitori calificati.
"Managerii certificati au plecat cu totii catre state ca Danemarca sau Anglia", a declarat Jeff Nelson, director general al Strategic Staffing Solutions International, din Vilnius. "Iar aceste posturi pot ramane libere pentru o foarte mare perioada de timp", a incheiat el. Inainte de 2004, Nelson se ocupa de recrutarea si plasarea fortei de munca in statele din vestul Europei si Statele Unite. Dupa ce Lituania a aderat la Uniune in mai 2004, toata aceasta situatie s-a inversat. El a inceput sa recruteze lituanienii care lucrau in strainatate pentru a ocupa locurile disponibile din tara, pe masura ce numarul companiilor straine in Lituania crestea rapid. Toate aceste noi companii au nevoie de muncitori calificati, iar "presiunile la care este supusa piata fortei de munca au facut ca salariile sa creasca cu pana la 30%", a adaugat Nelson. Cresterile salariale medii anuale inregistrate de catre statele fost comuniste au fost cuprinse intre 2% si respectiv 11%. Lituania a inregistrat o crestere a salariilor de 11%, Letonia de 9%, Estonia de 7,9%, Slovacia de 4%, iar Ungaria si Polonia de aproximativ 2%.
"Principalii factori care au dus la epuizarea fortei de munca sunt crearea unui numar foarte mare de locuri de munca, precum si politicile de pensionare si migratia fortei de munca", a precizat Jan Rutkowski, economist in cadrul Bancii Mondiale. Europa a cunoscut o dezvoltare mult prea rapida, iar sistemele de invatamant nu au putut face fata acestui ritm de dezvoltare. "Principala problema cu care ne confruntam este ca exista foarte putini absolventi de universitate specializati pe domeniile pentru care chiar este nevoie", a declarat Eva Kulhankova, director de resurse umane al companiei STMicroelectronics din Praga.
Kulhankova este de parere ca principalul motiv pentru care forta de munca ceha a fost epuizata este ca in ultima perioada tot mai multe companii straine au luat hotararea de a-si incepe activitatile si in Cehia. Din 2003, numarul inginerilor IT din cadrul STM a continuat sa creasca, iar acum compania cauta forta de munca pe piata din Bulgaria sau Romania, a adaugat Kulhankova. Conform datelor furnizate de catre Banca Mondiala, una din trei tari aflate in curs de dezvoltare dintre cele care au aderat de curand la UE se confrunta cu un deficit pe piata fortei de munca in ceea ce priveste muncitorii calificati, acesta fiind principalul obstacol pentru dezvoltarea companiilor. "Lipsa fortei de munca este cea mai importanta pierdica a investitiilor straine directe si deci a cresterii economice", a adaugat Rutkowski.
In 1990, marile intreprinderi de stat din Europa Centrala si de Est fie au fost privatizate, fie au dat faliment, rata somajului inregistrand cresteri masive. Situatia a inceput sa se schimbe incepand cu adoptarea sistemului de piata libera, astfel statele au inceput sa atraga investitori straini, ceea ce a dus la crearea de noi locuri de munca. In 2004, odata cu aderarea statelor la UE, majoritatea fortei de munca a inceput insa sa migreze spre tarile vest-europene, precum Irlanda si Marea Britanie, unde salariile pot fi cu pana la de cinci ori mai mari. Din cauza populatiei mici, statele baltice se confrunta cu cea mai mare lipsa de forta de munca, a adaugat Rutkowski. Cu toate ca are o populatie de doar 1,4 milioane de locuitori, in Estonia au fost puse bazele companiei Skype, aceasta reusind sa nu fie afectata de o micsorare a numarului specialistilor in software.
La ora actuala Skype are un personal de 300 de specialisti in software, a declarat Sten Tamkive, presedintele Skype Estonia. El a mai declarat ca la anul intentioneaza sa mai angajeze inca 100 de specialisti, ceea ce ar reprezenta limita pentru companie, pentru o tara de dimensiunile Estoniei. "Intr-adevar a devenit mai greu in ultima perioada sa mai gasesti personal calificat. Ceea ce face ca misiunea noastra sa fie si mai dificila este ca noi cerem un nivel de experienta de minimum trei ani", a incheiat Tamkive. Compania s-a orientat spre angajarea specialistilor din alte tari din Europa, precum si din Taiwan sau chiar Japonia. Skype mai are deschise sucursale si in Praga si Stockholm.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO