UPDATE 20:07. NATO cere Rusiei să înceteze "imediat" operaţiunea militară din Ucraina. Alianţa continuă acţiunile de consolidare a apărării flancului estic
Alianţa Nord-Atlantică cere Rusiei, cu ocazia reuniunii liderilor statelor membre, să oprească "imediat" operaţiunea militară în Ucraina, "cea mai gravă ameninţare de securitate din ultimele decenii", şi anunţă continuarea acţiunilor de consolidare a apărării flancului estic.
"Ne-am reunit astăzi pentru a discuta despre cea mai gravă ameninţare de securitate în spaţiul euro-atlantic din ultimele decenii. Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili invazia de amploare a Rusiei în Ucraina, facilitată de Belarus. Cerem Rusiei să înceteze imediat atacul militar, să îşi retragă toate forţele din Ucraina şi să se întoarcă de pe calea agresiunii", arată Declaraţia liderilor statelor NATO, vizualizată de MEDIAFAX.
NATO consideră că Rusia poartă "întreaga responsabilitate pentru acest conflict", deoarece a "respins calea diplomaţiei".
"În contextul acţiunilor Rusiei, vom produce toate consecinţele necesare pentru postura NATO în sensul descurajării militare şi apărării. Aliaţii au avut astăzi consultări în virtutea Articolului 4 al Tratatului de la Washington. Vom continua să luăm măsurile şi deciziile necesare pentru garantarea securităţii şi apărării tuturor statelor membre. Am desfăşurat forţe terestre şi aeriene defensive în partea de est a Alianţei, precum şi capabilităţi maritime. Am activat planurile NATO de apărare pentru a fi pregătiţi să răspundem la o serie de urgenţe şi pentru a securiza teritoriul Alianţei, inclusiv prin implicarea forţelor de reacţie. Acum, efectuăm transferuri suplimentare de forţe semnificative spre partea de est a Alianţei. (...) Măsurile noastre rămân preventive, proporţionate şi nu au rolul de a genera tensiuni. Angajamentul nostru faţă de Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne ferm. Suntem uniţi în protejarea şi apărarea tuturor statelor membre. Libertatea va câştiga întotdeauna în faţa opresiunii", subliniază Alianţa Nord-Atlantică.
UPDATE 20:04. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky, mesaj filmat pe o stradă din Kiev: „Suntem cu toţii aici să ne aparăm independenţa”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky s-a filmat pe o stradă din Kiev, transmiţându-le oamenilor că rămâne acolo pentru a apăra independenţa.
Volodimir Zelensky a înregistrat un mesaj video pe strada Bankova din Kiev, alături de alţi oameni de stat din Ucraina.
Astfel, Zelensky a infirmat zvonurile lansate de propagandiştii ruşi despre presupusa sa evadare din oraş.
„Suntem cu toţii aici să ne aparăm independenţa”, a spus preşedintele Ucrainei.
UPDATE 19:28. Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României anunţă că UE va adopta sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului
Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, anunţă că UE va adopta sancţiuni împotriva Rusiei şi a Belarusului. În plus, liderii europeni vor stabili modul în care vor fi ajutate Ucraina şi ţările învecinate Ucrainei.
Deciziile vor fi luate în cadrul şedinţei de vineri la care participă miniştrii de externe din ţările membre UE.
Participanţii vor vorbi despre sancţiunile care vor fi aplicate Rusiei, dar şi despre măsurile care vor viza Belarus
„Consider că cel mai important răspuns pe care îl vom da va fi adoptarea unui pachet de sancţiuni robust, cuprinzător şi care va avea consecinţe masive şi severe, aşa cum a decis Consiliul European ieri. Prin urmare, ceea ce vom face astăzi, sperăm, dacă toate procedurile vor fi finalizate în timp util, va fi să adoptăm în mod formal ceea ce a fost decis ieri de către liderii statelor noastre, şi anume pachetul de sancţiuni împotriva Rusiei. Voi menţiona, de asemenea, astăzi, responsabilitatea Belarusului şi voi atrage atenţia asupra faptului că agresiunea împotriva Ucrainei este susţinută în mare măsură de Belarus. Trebuie să răspundem şi la acţiunile Belarusului şi, aşa cum s-a decis ieri în Consiliul European, trebuie să începem să pregătim, în cel mai scurt timp posibil, un pachet de sancţiuni economice şi individuale împotriva Belarusului”, a anunţat Bogdan Aurescu.
Participanţii mai discută despre asistenţa acordată Ucrainei dar şi despre ajutorul pentru ţările învecinate.
Totodată, România, fiind ţară vecină cu frontieră directă cu Ucraina, va oferi sprijin tuturor statelor membre UE în vederea evacuării propriilor cetăţeni, dacă va fi necesar.
„În acelaşi timp, sunt de părere că UE ar trebui să fie deja foarte pregătită să gestioneze valul de refugiaţi, dacă va fi cazul, iar acest lucru reprezintă un alt subiect foarte important, care trebuie discutat. Iar dacă ne referim la refugiaţi, trebuie să sprijinim, de asemenea, Republica Moldova, care a primit deja pe teritoriul său un număr mare de refugiaţi. Ieri am discutat cu omologul meu, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, şi m-a rugat să transmit statelor membre UE această solicitare de asistenţă. Trebuie, în acelaşi timp, să luăm în calcul posibilitatea ca Republica Moldova să se confrunte cu o nouă criză a gazului, similar celei din octombrie anul trecut”, a precizat Aurescu.
UPDATE 18:39. Putin nu se opreşte la Ucraina. Rusia avertizează că vor fi consecinţe "militare şi politice grave" dacă NATO acceptă Suedia sau Finlanda
Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera "consecinţe militare şi politice grave", a avertizat vineri după-amiază Administraţia Vladimir Putin, conform BBC News.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru "va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate".
"Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei", a subliniat Maria Zaharova.
Finlanda cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în anumite structuri de securitate, dar premierul Sanna Marin a afirmat luna trecută că este "foarte improbabilă" depunerea unei cereri de aderare la NATO în timpul mandatului său.
Rusia se opune vehement extinderii NATO spre est şi cere garanţii de secuirtate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice. Înainte de a lansa atacul militar împotriva Ucrainei, Administraţia Vladimir Putin ceruse garanţii că această ţară nu va adera la NATO. Ucraina a refuzat să se conformeze solicitării de a nu încerca să adere la NATO, iar Administraţia Nord-Atlantică a semnalat că orice stat este liber să decidă aranjamentele în materie de securitate, subliniind însă că în acest moment nu există niciun plan de admitere a Ucrainei.
UPDATE 18:03. Consiliul Europei a decis suspendarea apartenenţei Rusiei din cauza atacului asupra Ucrainei
Consiliul Europei a decis, vineri după-amiază, suspendarea apartenenţei Rusiei la structuri ale organizaţiei, din cauza războiului declanşat împotriva Ucrainei.
"În conformitate cu Statutul Consiliului Europei, Comitetul de Miniştri a decis astăzi suspendarea Federaţiei Ruse din drepturile de reprezentare în Comitetul de Miniştri şi în Adunarea Parlamentară, cu efect imediat, ca urmare a atacului armat comis de Federaţia Rusă asupra Ucrainei. Decizia adoptată astăzi înseamnă că Rusia rămâne membră a Consiliului Europei şi parte în convenţiile relevante ale Consiliului Europei, inclusiv în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", anunţă organizaţia, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de MEDIAFAX.
"Judecătorul ales la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din partea Federaţiei Ruse rămâne, de asemenea, membru al instanţei, iar sesizările împotriva Federaţiei Ruse vor continua să fie examinate şi vor fi decizii ale instanţei. Suspendarea nu este o măsură finală, ci temporară, lăsând deschise canale de comunicare", precizează Consiliul Europei (CoE).
UPDATE 17:47. Putin îndeamnă armata Ucrainei să preia cu forţa puterea la Kiev: „Mi se pare că ar fi mai bine să negociem noi direct". Preşedintele rus aduce acuzaţii conducerii de la Kiev: „Se comportă ca teroriştii şi folosesc civilii ca scuturi umane"
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a îndemnat, vineri după-amiază, armata ucraineană să preia cu forţa puterea la Kiev, prin înlăturarea Administraţiei prooccidentale conduse de preşedintele Volodimir Zelenski.
"Îndemn armata să preia puterea în propriile mâini. Mi se pare că ar fi mai bine să negociem noi direct", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde. Liderul de la Kremlin susţine că rezistenţa militară cea mai puternică este generată de grupuri combatante naţionaliste din Ucraina. "Se comportă ca teroriştii şi folosesc civilii ca scuturi umane", a afirmat Vladimir Putin, acuzându-i pe liderii de la Kiev că sunt "neonazişti" şi "drogaţi".
În acelaşi timp, preşedintele Vladimir Putin i-a transmis omologului său din China, Xi Jinping, într-o conversaţie prin telefon care a avut loc vineri, că este dispus să iniţieze negocieri cu Ucraina, au anunţat Kremlinul şi Ministerul chinez de Externe. Până în prezent, Moscova refuzase în mod repetat solicitările preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru negocieri.
La rândul său, general maiorul Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a afirmat, conform agenţiei RIA Novosti, că armata rusă adoptă toate măsurile pentru a evita atacarea clădirilor rezidenţiale din Ucraina. Oficialul rus susţine că armata ucraineană a instalat sisteme de rachete Grad în zone rezidenţiale din Kiev, pentru a atrage riposte ruse acolo. Igor Konaşenkov susţine că în Ucraina sunt instructori militari ai Departamentului american al Apărării şi ai Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA (CIA), care îi ajută pe militarii ucraineni.
Rusia intenţionează înlăturarea de la putere a Administraţiei prooccidentale de la Kiev şi instalarea unui regim prorus, a afirmat un oficial de la Washington pe baza informaţiilor obţinute de serviciile secrete. "Noi estimăm că, în mod fundamental, Rusia are intenţia de înlăturare a actualei Administraţii şi de instalare a unui regim favorabil", a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării.
UPDATE 16:45. Etapa de apărare: Armata ucraineană se poziţionează în Kiev şi în jurul oraşului, în aşteptarea trupelor ruseşti
Armata ucraineană a transferat numeroase vehicule blindate în jurul Kievul şi în interiorul oraşului, în condiţiile în care trupele ruse se apropie de capitală, anunţă vineri după-amiază Ministerul ucrainean de Interne, citat de BBC News.
Primarul Kievului, Vitali Klitsckho, a declarat că oraşul a intrat "în etapa de apărare".
Administraţia Volodimir Zelenski le-a cerut locuitorilor Kievului să se mobilizeze pentru a respinge cu orice mijloace atacul armatei ruse. Conform unor surse, au fost distribuite zeci de mii de arme civililor.
Preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat joi seară mobilizarea generală, chemându-i, opţional, chiar şi pe bărbaţii cu vârste de peste 60 de ani.
UPDATE 16:26. Putin este dispus să negocieze cu Ucraina. Rusia ar trimite o delegaţie în Belarus
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său din China, Xi Jinping, într-o conversaţie prin telefon care a avut loc vineri, că este dispus să iniţieze negocieri cu Ucraina, anunţă Kremlinul şi Ministerul chinez de Externe.
Vladimir Putin i-a spus lui Xi Jinping că, ţinând cont de semnalele de la Kiev, este dispus să trimită o delegaţie la Minsk, în Belarus, pentru o întâlnire cu reprezentanţii Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia RIA Novosti şi de cotidianul Le Monde. Ministerul rus de Externe a exprimat regret privind decizia unilaterală a Ucrainei de a întrerupe relaţiile diplomatice cu Rusia.
Până în prezent, Moscova refuzase în mod repetat solicitările preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru negocieri.
Beijingul a confirmat că Vladimir Putin a manifestat disponibilitatea iniţierii negocierilor cu Ucraina. "Rusia este pregătită să iniţieze negocieri la nivel înalt cu Ucraina", a comunicat Ministerul chinez de Externe, citat de publicaţia Der Spiegel.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, i-a cerut vineri omologului său din Rusia, Vladimir Putin, într-o conversaţie telefonică, o soluţie negociată la războiul din Ucraina, exprimând preocupări privind amplificarea confruntărilor militare şi avertizând că Beijingul susţine suveranitatea naţiunilor. "Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că susţine Rusia în soluţionarea acestui conflict prin intermediul negocierilor cu Ucraina. Xi Jinping a făcut referire la confruntările militare din estul Ucrainei, care generează preocupări pentru comunitatea internaţională. Poziţia fundamentală a Chinei este în favoarea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor. În acelaşi timp, Beijingul susţine şi preocupările rezonabile în materie de securitate ale Rusiei", a anunţat Preşedinţia Chinei. La rândul său, Ministerul chinez de Externe a subliniat că Beijingul a îndemnat încă de la începutul crizei ambele părţi să rezolve disputele prin negocieri.
UPDATE 15:25. Lista sancţiunilor aprobate de liderii europeni în cazul Rusiei
Liderii europeni au aprobat un pachet de sancţiuni prin care vor să tragă la răspundere Kremlinul.
Potrivit Comisiei Europene, sancţiunile se bazează pe cinci piloni.
În primul rând, pachetul include sancţiuni financiare care blochează accesul Rusiei la cele mai importante pieţe de capital.
„Vizăm în prezent 70 % din piaţa bancară rusă, dar şi principalele întreprinderi deţinute de stat, inclusiv în domeniul apărării”, potrivit paginii de Facebook a Comisiei Europene în România.
Al doilea pilon principal vizează sectorul energetic, un domeniu economic esenţial care aduce beneficii în special statului rus.
„Interdicţia noastră la export va afecta sectorul petrolier, împiedicând Rusia să îşi modernizeze rafinăriile petroliere”, arată sursa citată.
În al treilea rând, se va interzice integral vânzarea de aeronave, piese de schimb şi echipamente către companiile aeriene ruse.
În al patrulea rând, va fi limitat accesul Rusiei la tehnologii esenţiale.
„Vom împiedica accesul Rusiei la tehnologii importante de care are nevoie pentru a construi un viitor prosper”, potrivit CE.
„În fine, acţionăm în domeniul vizelor. Diplomaţii şi grupurile asociate, precum şi oamenii de afaceri nu vor mai avea acces privilegiat în Uniunea Europeană", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UPDATE 15:00. Sancţiuni directe împotriva lui Putin: UE se pregăteşte să îngheţe activele lui Putin şi ale ministrului său de externe Serghei Lavrov
Uniunea Europeană se pregăteşte să îngheţe activele lui Vladimir Putin şi ale ministrului său de externe Serghei Lavrov, ca parte a noii tranşe de sancţiuni, scrie Financial Times.
Noul pachet de sancţiuni ar urma să fie aprobat în această după-amiază, alături de o serie de măsuri împotriva băncilor şi industriei ruseşti
Potrivit aceloraşi surse, Putin şi Lavrov nu vor primi totuşi interdicţie de călătorie, pentru a sublinia interesul UE de a păstra relaţiile diplomatice deschise.
UPDATE 14:35. BREAKING! Ministerul Apărării din Ucraina, pe Twitter: Un tanc petrolier care ar avea pavilion moldovenesc a fost lovit de o navă rusească
Comandantul şef al Forţelor Armate ale Ucrainei raportează că navă petrolieră „Spiritul Mileniului”, care ar fi înregistrată în Moldova, a fost lovită de o navă rusă.
Se clarifică împrejurările, nu există nicio conexiune cu nava.
UPDATE 13:03. Kievul este sub asediu: Preşedintele ucrainean face apel la forţele occidentale pentru a întensifica măsurile împotriva Kremlinului
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a rugat comunitatea internaţională să-şi intensifice sancţiunile, declarând că măsurile anunţate până acum de occidentali nu sunt suficiente pentru oprirea Rusiei, scrie Reuters.
Sirenele de raid aerian au răsunat peste capitala Ucrainei, unde zeci de oameni se adăposteau în staţii de metrou subterane, la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie care a şocat lumea.
Un înalt oficial ucrainean a declarat că forţele ruse vor intra în zonele din afara capitalei Kiev în cursul zilei de vineri. Trupele ucrainene continuă să apăre poziţiile pe patru fronturi, în ciuda faptului că sunt depăşite numeric.
Se estimează că 100.000 de oameni au fugit în timp ce exploziile şi focurile de armă au zguduit marile oraşe. Trupele ruse au capturat fosta centrală nucleară de la Cernobîl, la nord de Kiev, în timp ce înaintau spre oraş, din Belarus.
Oficialii americani şi ucraineni spun că Rusia intenţionează să captureze Kievul şi să răstoarne guvernul, pe care Putin îl consideră o marionetă a Statelor Unite.
Zelenski a declarat că este conştient de faptul că trupele ruse vin după el, dar a promis că va rămâne la Kiev.
„(Inamicul) m-a marcat ca ţinta numărul unu”, a spus Zelenski într-un mesaj video. "Familia mea este ţinta numărul doi. Ei vor să distrugă Ucraina din punct de vedere politic, eliminând şeful statului".
"Voi rămâne în capitală. Familia mea este tot în Ucraina".
Joi, Rusia a lansat invazia în urma unei declaraţii de război a lui Putin, eveniment care marchează cel mai mare atac asupra unui stat european de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Putin spune că Rusia desfăşoară „o operaţiune militară specială” pentru a opri guvernul ucrainean din comiterea unui „genocid” - o acuzaţie pe care Occidentul o socoteşte drept un simplu pretext. Liderul de la Kremlin susţine că Ucraina este un stat ilegitim ale cărui pământuri aparţin istoric Rusiei, o viziune pe care ucrainenii o consideră o încercare de a li se şterge istoria de peste o mie de ani.
Toate scopurile lui Putin rămân obscure. Preşedintele rus a declarat că nu plănuieşte o ocupaţie militară, ci doar dezarmarea Ucrainei şi îndepărtarea liderilor politici. Dar după ce le-a spus ucrainenilor că statul lor este ilegitim, este greu de înţeles cum ar putea pur şi simplu să impună un nou lider şi să se retragă.
Marea Britanie susţine că scopul Moscovei este de a cuceri toată Ucraina. Armata rusă nu şi-a îndeplinit principalele obiective în prima zi, deoarece nu a anticipat că ucrainenii vor rezista.
„Părerea noastră este că ruşii intenţionează să cucerească Ucraina în întregime”, a declarat secretarul apărării, Ben Wallace, pentru Sky.
Ucrainenii au difuzat vineri o înregistrare neverificată a unei nave de război care ordona trupelor ucrainene la un avanpost de la Marea Neagră să se predea. Zelenski a spus că cei 13 bărbaţi care păzeau avanpostul au fost ucişi de forţele ruseşti, urmând a fi decoraţi postum.
În pragul zilei de vineri, forţele ucrainene au doborât o aeronavă inamică deasupra Kievului, care s-a prăbuşit apoi într-o clădire rezidenţială şi a incendiat-o, a declarat Anton Heraşcenko, consilier al ministrului de interne. Autorităţile municipale de la Kiev au declarat că cel puţin opt persoane au fost rănite în urma prăbuşirii obiectivului.
„Rachete ruseşti lovesc Kievul”, a scris ministrul de externe, Dmytro Kuleba, pe Twitter. „Ultima dată când capitala noastră a experimentat aşa ceva a fost în 1941, când a fost atacată de Germania nazistă”.
Autorităţile au spus că, în momentul de faţă, au loc lupte intense în oraşul Sumy din nord-estul ţării.
UPDATE 12:56. Kremlinul ameninţă Occidentul cu riposte "simetrice sau asimetrice" faţă de sancţiuni
Administraţia Vladimir Putin a ameninţat, vineri, ţările occidentale cu reacţii "simetrice sau asimetrice" faţă de sancţiunile impuse Rusiei din cauza războiului împotriva Ucrainei şi susţine că oricum unele măsuri de penalizare impuse de Occident "nu sunt nerezolvabile".
"Măsurile de ripostă vor urma, în mod evident. În ce măsură vor fi simetrice sau asimetrice, aceste lucru va depinde de analizarea restricţiilor" impuse Rusiei, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, potrivit cotidianului Le Monde.
Peskov susţine că sancţiunile care vizează sectorul tehnologiilor ultramoderne nu vor afecta prea mult Rusia. "Dependenţa noastră de exterior s-a redus sistematic în ultimii ani. Vor fi probleme, dar nu sunt nerezolvabile", a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia RIA Novosti.
Joi seară, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a pretins că nu a avut "altă modalitate" decât atacarea Ucrainei şi a avertizat comunitatea oamenilor de afaceri ruşi că Occidentul va impune sancţiuni economice masive, exprimând însă speranţa că "partenerii" nu vor lua măsuri extreme. "Rusia nu a avut altă modalitate decât trimiterea trupelor în Ucraina. Ceea ce se întâmplă acum evidenţiază măsurile de constrângere, că nu ne-au lăsat altă modalitate de a proceda altfel", a susţinut Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde. În realitate, Occidentul a insistat până în ultimul moment ca Rusia să găsească o soluţie diplomatică şi să nu invadeze Ucraina, însă Vladimir Putin a recunoscut unilateral independenţa teritoriilor separatiste din Ucraina şi a trimis armata rusă în statul vecin.
Liderul de la Kremlin a susţinut că Rusia nu vrea să afecteze sistemul economic mondial şi nici să fie exclusă din acesta, astfel că îi îndeamnă pe cei pe care el îi numeşte "parteneri" să înţeleagă situaţia, deşi este sigur că sancţiunile vor fi impuse. "Rusia continuă să fie parte a economiei mondiale, nu ne pregătim să o afectăm. Mi se pare că partenerii noştri trebuie să înţeleagă şi să nu fixeze obiectivul eliminării noastre din sistem. Dar, din raţiuni politice, acest lucru se va întâmpla", a declarat Vladimir Putin la o reuniune cu reprezentanţi ai mediilor de afaceri din Rusia.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a insistat joi, în contextul invaziei ruse, pentru excluderea Rusiei din sistemul de tranzacţii financiare "Swift", ceea ce ar putea bloca în totalitate economia rusă.
"Ceea ce vreau să vă spun în primul rând, cel mai important lucru, ca să înţelegeţi, este că a fost o măsură necesară", le-a transmis Putin reprezentanţilor mediilor de afaceri, potrivit CNN, încercând să justifice războiul. "Nu ne-au lăsat posibilitatea să acţionăm altfel. Au creat riscuri în materie de securitate şi a fost imposibil să reacţionăm altfel. Este greu de înţeles cum ţara noastră ar fi putut continua să existe", a susţinut el.
Liderii ţărilor din cadrul Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au condamnat vehement, cu ocazia summitului de la Bruxelles, atacul armatei ruse asupra Ucrainei şi au decis impunerea de sancţiuni "masive" şi "severe" împotriva Rusiei.
UPDATE 12:37. Multinaţionalele din Ucraina îşi închid operaţiunile de acolo în urma invaziei ruseşti
Companii internaţionale, de la producători de ţigări şi constructori auto, la îmbuteliatori de băuturi îşi închid producţia din Ucraina şi îşi trimit angajaţii acasă ca reacţie la invazia Rusiei, scrie Bloomberg.
Japan Tobacco a anunţat suspendarea operaţiunilor la o fabrică din Kremenchuk, centrul Ucrainei, unde are 900 de angajaţi. Compania Coca-Cola HBC şi-a închis operaţiunile din Ucraina şi şi-a trimis angajaţii acasă, alăturându-se unei liste în creştere de firme, printre care Carlsberg, Nestle şi AB InBev, care au decis să-şi suspende producţia locală din cauza conflictului.
Multe companii cu expunere pe Rusia aşteaptă mai multă claritate cu privire la sancţiunile Occidentale împotriva Rusiei şi evaluează impactul celor deja anunţate, notează Reuters. Mondelez International a anunţat că se pregăteşte să ia o decizie cu privire la operaţiunile sale din Europa de est, iar Philip Morris monitorizează situaţia îndeaproape, potrivit Bloomberg.
Conflictul din Ucraina sporeşte presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare deja perturbate puternic de pandemie, restricţiile de călătorie şi penuriile de componente vitale, cum ar fi semiconductoare.
UPDATE 11:46. Cum explică Rusia preluarea centralei de la Cernobil. Protejăm zona de terorişti
Ministerul rus al Apărării a emis o declaraţie în care susţine că trupele sale deţin centrala nucleară de la Cernobîl pentru a o "proteja", scrie BBC.
Instituţia afirmă că face acest lucru pentru a se asigura că "grupurile naţionaliste şi alte organizaţii teroriste nu pot folosi situaţia din ţară pentru a organiza o provocare nucleară".
De asemenea, Rusia a declarat că nivelurile de radiaţii din zona înconjurătoare a centralei sunt normale şi că personalul continuă să monitorizeze nivelurile de radioactivitate.
Trupele ruseşti au capturat joi centrala nucleară.
În declaraţie, Rusia a făcut diverse afirmaţii despre câştigurile sale în război, spunând că trupele au avansat în Doneţk şi Luhansk. De asemenea, a afirmat că peste 150 de militari ucraineni s-au predat şi că zeci de locaţii de infrastructură militară ucraineană, arme şi vehicule au fost distruse.
Între timp, forţele armate ucrainene au făcut propriile afirmaţii concurente într-o postare pe Facebook mai devreme, spunând că au menţinut linia în Doneţk şi Luhansk, unde trupele ruseşti nu au avut "niciun succes", şi că au respins, de asemenea, trupele ruseşti în alte zone.
Este important de menţionat că afirmaţiile niciuneia dintre părţi nu pot fi verificate în prezent.
UPDATE 10:49. Autorităţile ucrainene spun că există semne de creştere a nivelului de radiaţii la Cernobîl
Agenţia nucleară ucraineană a declarat că înregistrează o creştere a nivelului de radiaţii la Cernobîl, conform Sky News.
Armata rusă a ocupat ieri zona Cernobîl, stârnind o îngrijorare deosebită.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major, produs la 26 aprilie 1986, când a avut loc o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Reactorul 4 este acoperit de un sarcofag, iar în zona se află şi un depozit de deşeuri radioactive
UPDATE 10:37. Trupele ruseşti au intrat în Kiev. Oficialii au încurajat localnicii să pregătească cocktailuri Molotov
Trupele ruseşti au intrat în Kiev, au confirmat oficiali ucraineni într-un tweet, conform BBC.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că "inamicul" se află în cartierul Obolon, la aproximativ 9 km nord de parlamentul din Kiev, în centrul oraşului.
Oficialii au încurajat localnicii să facă cocktailuri Molotov pentru a riposta, sfătuindu-i totodată pe ceilalţi să se adăposteze.
"Locuitori paşnici- fiţi atenţi. Nu ieşiţi din casă!"
Corespondenţii din Kiev au raportat că au auzit focuri de armă, deşi adaugă că este imposibil de ştiut ce înseamnă acestea în acest moment. Aceştia spun că în prezent se pot auzi şi explozii mai puternice.
UPDATE 10:07. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va avea loc marţi, la ora 12.00. Pe ordinea de zi sunt incluse evoluţia situaţiei din Ucraina şi gestionarea unui eventual flux masiv de refugiaţi.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc marţi, 1 martie 2022, începând cu ora 12:00, la Palatul Cotroceni, transmite Administraţia Prezidenţială.
Potrivit anunţului, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România şi la măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.
În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.
UPDATE 10:01. Bursele europene sunt aşteptate să deschidă în creştere vineri, susţinute de revirimentul puternic de pe Wall Street din cursul nopţii, pe măsură ce investitorii digeră potenţialul impact pe termen lung al noilor sancţiuni impuse de SUA şi aliaţi Rusiei după invazia în Ucraina.
La ora 10:00 ora României, contractul futures DAX din Germania se tranzacţiona cu 1% mai sus, contractul futures CAC 40 din Franţa a urcat cu 0,7%, iar contractul futures FTSE 100 din Marea Britanie a crescut cu 0,8%. Varşovia, puternic lovită ieri şi cu o prăbuşire chiar şi de 12% la un moment dat, are acum plus 2%.
Bursele europene au închis joi în scădere puternică, DAX, FTSE 100 şi CAC 40 scăzând toate cu aproape 4%, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat o invazie a Ucrainei.
Acţiunile americane de pe Wall Street au scăzut şi ele iniţial, dar au revenit spectaculos în cursul zilei, deoarece preşedintele american Joe Biden a dezvăluit noi sancţiuni, împreună cu aliaţii săi din G-7, vizând capacitatea Rusiei de a face afaceri în principalele valute ale lumii, alături de măsuri împotriva băncilor şi întreprinderilor de stat
UPDATAE 09:30. Rusia este "în întârziere faţă de calendarul sperat", iar armata rusă "a eşuat în prima zi de luptă să îşi îndeplinească obiectivul principal". Mai mult de 450 de soldaţi ruşi au fost ucişi până acum, a spus secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, pentru Sky News.
Wallace a declarat că datele sunt furnizate de serviciile de informaţii britanice.
Wallace a declarat că ucrainenii s-au opus mai puternic decât se aşteptau ruşii.
De asemenea, Rusia nu a reuşit să ia cucerească un aeroport semnificativ, a spus el.
Întrebat dacă Occidentul a eşuat în misiunea sa de a descuraja Rusia, secretarul Apărării a sugerat că Vladimir Putin a fost hotărât de la bun început.
"Putin a fost hotărât să facă acest lucru de multe, multe luni, cu siguranţă de peste un an", a declarat el pentru Sky News.
Wallace a spus că se pare că eforturile Occidentului în materie de diplomaţie "nu au contat", deoarece planul lui Putin a fost întotdeauna despre "lăcomie" şi dorinţa de a "acapara teren".
UPDATE 08:45. Povestea celor 13 poliţişti de frontieră ucraineni care păzeau Insula Şerpilor, care au refuzat să se predea unei nave de război ruseşti, au rezistat şi au fost ucişi în timpul unui bombardament, stîrneşte emoţii, relatează BBC.
Înregistrarea audio a ultimelor cuvinte sfidătoare ale gărzilor a devenit virală pe Twitter, TikTok şi alte reţele de socializare.
Nava rusă le spune ucrainenilor: "Vă sugerez să vă predaţi armele şi să capitulaţi, altfel voi deschide focul, aţi înţeles?".
Gărzile ucrainene pot fi auzite apoi spunând "asta este", înainte de a răspunde cu: "Navă de război rusă, du-te dracului".
Preşedintele ucrainean Zelensky a lăudat curajul poliţiştilot de frontieră, spunând că toţi vor primi titlul de Erou al Ucrainei.
UPDATE 08:30. Trupele ucrainiene îşi apără poziţiile pe patru fronturi, în ciuda faptului că sunt în inferioritate numerică, a declarat vineri dimineaţă un oficial din Ministerul ucrainean al Apărării, citat de Sky News.
Sunt raportate lupte în zonele oraşelor Kiev, Liov, Ivano-Frankivsk, Podilsk, Ochakiv, Mariupol, Harkiv, Senkivka şi Chernihiv.
Un consilier guvernamental a declarat că "astăzi va fi cea mai grea zi", în timp ce Rusia încearcă să cucerească capitala Kiev.
El a declarat că Rusia intenţionează să folosească tancuri pentru a pătrunde în oraş, adăugând că apărarea Ucrainei este pregătită cu rachete antitanc furnizate de aliaţii străini.
UPDATE 07:00. Consiliul European a agreat politic, joi, un pachet de măsuri restrictive suplimentare, prin care vor impune costuri masive şi severe Rusiei pentru acţiunile sale, pachet agreat în strânsă cooperare cu partenerii şi aliaţii, anunţă un comunicat al Preşedinţiei României.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 24 februarie, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Preşedintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă, prezentând evoluţiile în curs ale situaţiei de securitate.
Liderii europeni au condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, evidenţiind că acţiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU şi subminează stabilitatea şi securitatea la nivel european şi global. Şefii de stat şi de guvern au arătat că Federaţia Rusă este singura responsabilă pentru acest act de agresiune şi pentru pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile pe care le va provoca.
Liderii UE au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea deplină a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.
UPDATE 03:30. Statele Unite vor lansa în mod direct o ripostă militară aliată în cazul în care Rusia va ataca vreun stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat preşedintele Joseph Biden, oferind asigurări că obligaţiile prevăzute în Articolul 5 al Tratatului NATO vor fi respectate.
Întrebat, în conferinţa de presă de la Casa Albă, dacă este îngrijorat că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea ataca alte state în afară de Ucraina, poate chiar naţiuni membre NATO, Joseph Biden a răspuns: "Dacă ar invada ţări membre NATO, el ar fi implicat, dar am fi şi noi implicaţi. Singurul lucru de care sunt convins este: dacă nu îl oprim acum, îşi va consolida poziţia. Dacă nu acţionăm împotriva lui acum, prin sancţiuni semnificative, îşi va consolida poziţia".
"Nu există niciun dubiu, chiar niciun dubiu, asupra faptului că Statele Unite şi fiecare stat membru NATO îşi vor îndeplini angajamentele prevăzute la Articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor. În ultimele săptămâni, am ordonat trimiterea a mii de militari suplimentari în Germania şi Polonia, în cadrul angajamentelor noastre faţă de NATO. Marţi, ca reacţie la acţiunile agresive ale Rusiei, inclusiv prin prezenţa militară în Belarus şi în Marea Neagră, am autorizat redesfăşurarea de forţe terestre şi aeriene staţionate deja în Europa spre flancul estic al NATO, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România", a declarat Biden.
Întrebat, la rândul său, la postul ABC News, dacă există riscul ca Rusia să atace alte ţări în afară de Ucraina, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a declarat: "Dacă există o posibilitate ca Putin să meargă dincolo de Ucraina? Sigur, există o posibilitate. Dar există ceva foarte puternic care stă în calea acestui fapt, ceea ce noi numim Articolul 5, care prevede că un atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva tuturor membrilor NATO. Preşedintele Biden a fost foarte clar că noi vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Cred că aceasta este cel mai puternic element care îl descurajează pe preşedintele Putin să meargă dincolo de Ucraina", a argumentat Antony Blinken.
UPDATE 03:10. Bilanţul atacurilor armatei ruse a ajuns la 137 de morţi şi peste 300 de răniţi în Ucraina, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, în cursul nopţii de joi spre vineri.
"Astăzi, am pierdut 137 de eroi, cetăţenii noştri, militari şi civili. Alţi 316 ucraineni au fost răniţi în confruntări", a afirmat Volodimir Zelenski, prezentând bilanţul primei zile a invaziei militare ruse.
Autorităţile ucrainene au raportat sute de explozii provocate de armata rusă asupra obiectivelor militare şi de infrastructură. Membrii personalului de întreţinere de la complexul centralei nucleare dezafectate Cernobîl sunt "ţinuţi ostatici" de armata rusă, după ocuparea zonei, a declarat Alyona Şevţova, consilier al Forţelor Terestre ucrainene.
Casa Albă a cerut Rusiei să elibereze imediat personalul deţinut la Cernobîl. Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, a exprimat preocupare că operaţiunile armatei ruse ar putea afecta eforturile de menţinere la nivel scăzut a radioactivităţii în zonă.
Conform serviciilor de informaţii militare din SUA, armata rusă vrea să atace masiv Kievul cu avioane, rachete şi forţe terestre. În prezent, au loc lupte între armata ucraineană şi trupele ruse la periferia nordică a capitalei Ucrainei.
UPDATE 01:30. Rusia intenţionează înlăturarea de la putere a Administraţiei prooccidentale de la Kiev şi instalarea unui regim prorus, afirmă un oficial de la Washington pe baza informaţiilor obţinute de serviciile secrete, informează cotidianul Le Monde.
"Noi estimăm că, în mod fundamental, Rusia are intenţia de înlăturare a actualei Administraţii şi de instalare a unui regim favorabil", a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării.
Conform serviciilor de informaţii militare din SUA, armata rusă vrea să atace masiv Kievul cu avioane, rachete şi forţe terestre. În prezent, au loc lupte între armata ucraineană şi trupele ruse la periferia nordică a capitalei Ucrainei.
Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat că există informaţii că el este principala ţintă a armatei ruse. "Eu voi rămâne în capitală. Familia mea este, de asemenea, în Ucraina. Conform informaţiilor pe care le avem, inamicul m-a identificat ca fiind ţinta numărul 1, iar familia mea este ţinta numărul doi", a afirmat Zelenski.
Preşedintele Ucrainei regretă că ţara sa este abandonată în faţa agresiunii Rusiei. "Ucraina este lăsată singură. Cine este pregătit să lupte împreună cu noi? Eu nu văd pe nimeni. Cine este pregătit să ofere Ucrainei garanţia aderării la NATO? Toată lumea se teme", a spus Zelenski.
UPDATE 00:40. Preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat, joi seară, mobilizarea generală în Ucraina, în contextul în care armata ucraineană este implicată în confruntări intense cu trupele ruse.
"În legătură cu agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi pentru a asigura apărarea statului, pentru menţinerea capabilităţilor combatante şi disponibilitatea de mobilizare ale armatei ucrainene, în baza propunerii Consiliului Naţional pentru Securitate şi Apărare, ordon începerea mobilizării generale", arată decretul semnat de Volodimir Zelenski.
Starea de urgenţă este în vigoare de 24 de ore în Ucraina, dar preşedintele evitase mobilizarea generală.
Ordinul în acest sens intervine în contextul în care armata rusă este la periferia Kievului şi ar putea izbucni confruntări militare intense în capitala Ucrainei.
