Business Internaţional

"Companii rusesti, angajam directori din occident"

18.11.2003, 00:00 16

Este un anunt care pare sa se repete din ce in ce mai des la Moscova, in conditiile in care sefii marilor companii au tot mai mari probleme cu autoritatile. Grupul Menatep, compania-mama a gigantului petrolier Yukos, a anuntat la finele saptamanii trecute ca a angajat un director interimar, in persoana avocatului englez Stephen Curtis, care il va inlocui pe presedintele Platon Lebedev, detinut de mai multe luni in arestul politiei.
Stepher Curtis, actual rezident al Gibraltarului, a fost partener senior in casa de avocatura Curtis&Co., fiind specializat in a acorda consultanta grupurilor petroliere rusesti, si in particular grupului Menatep.
Lebedev a condus multa vreme destinele Grupului Menatep, la care detine sapte procente din capital. La rindul sau, holdingul controleaza 61% din compania petroliera Iukos. Omul rus de afaceri a fost arestat de autoritati la data de 2 iulie, fiind banuit ca ar fi delapidat statul cu peste 280 de milioane de dolari, incepind din anul 1994. Pe lista acuzatiilor a fost trecuta de asemenea si evaziunea fiscala.
Potrivit unui purtator de cuvant al Menatep, Curtis a inceput inca de vineri sa supravegheze toate operatiunile grupului. Desi nu s-au aflat prea multe detalii in legatura cu trecutul profesional al englezului, se stie totusi ca a acesta a trecut prin mai multe firme de avocatura, fiind "mai mult decat o simpla marioneta."
" Va avea puteri depline pentru a-si exercita functia," a declarat surse din conducerea companiei. Avand in vedere tensiunea actuala dintre oligarhii rusi si conducerea de la Kremlin, se pare ca Curtis nu va veni, cel putin pentru moment, la Moscova pentru a-si exercita functia.
Khodorkovsky, actionarul majoritar  si fost presedinte al Yukos, controleaza de asemenea o cota de 9,5% din capitalul Menatep si este singurul beneficiar al unui fond de investitii care controleaza 50% din holding. In urma unor investigatii care au l-au avut ca obiect pe Khodorkovsky, pe asociatii acestuia si pe afacerile conexe grupului petrolier, presedintele Yukos a avut aceeiasi soarta ca Lebedev, fiind arestat si incarcerat pe data de 25 octombrie. Pe 30 octombrie, procurorii au sechestrat un pachet 44,1% din capitalul Yukos, prin aceasta masura incercandu-se, potrivit procurorilor rusi, sa se impiedice "exportul" de capital in strainatate.
Desi prin actiunile sale administratia de la Moscova a socat lumea si a creat reale ingrijorari, un raport recent a scos la iveala faptul ca investigatiile si arestarile vor continua. In raport, printre uneltitorii impotriva lui Putin sunt mentonati Mihail Hodorkovski, Roman Abramovici, Oleg Deripaska, Mihail Fridman, Vladimir Potanin si Andrei Melnicenko. Primii patru sunt cu totii miliardari, recunoscuti ca atare de revista Forbes. Prin numirea lui Curtis se incearca "sa se schimbe trupele" in randul marilor companii, ca urmare a pericolului ca alte figuri proeminente din marile afaceri rusesti sa intre sub atentia autoritatilor de la Kremlin.
Dupa demisia lui Khodorkovsky din data de 3 noiembrie, locul acestuia a fost ocupat imediat de Simon Kukes, cetatean american nascut in Rusia, fost director executiv la compania petroliera TNK. Steven Theede, de asemenea cetatean american, a fost numit director al Yukos-Moscova, subsidiara cheie in care sunt incorporate majoritatea functiilor corporatiste ale grupului Yukos.



Dati sau plecati
Presedintele Vadimir Putin le-a facut vineri marilor oameni de afaceri din Rusia o oferta pe care acestia nu o pot refuza: impartiti-va bogatiile cu restul natiunii sau veti risca sa le pierdeti. Putin a declarat celor peste 800 de lideri ale principalelor companii rusesti ca statul va continua sa consolideze drepturile de proprietate si va reduce birocratia, insa companiile trebuie sa "isi recunoasca indatoririle sociale" prin  impartirea bogatiilor, contribuind astfel la reducerea gradului de saracie din Rusia.
"Companiile trebuie sa isi dubleze eforturile pentru a dezvolta un sistem de noi garantii sociale pentru populatie, in conformitate cu noile cerinte ale timpurilor noastre," a declarat Putin in fata unei adunari ale marilor magnati ai Rusiei, intre care se regaseau cel putin cinci miliardari. Intalnirea a fost organizata de cel mai puternic grup de lobby din Rusia imediat dupa arestarea celui mai bogat si mai influent om de afaceri din Rusia, Mikhail Khodorkovsky.
Desi arestarea magnatului rus a fost poate cel mai fierbinte subiect care a circulat in mediile politice si prin mass-media ruseasca, nici Putin si nici oligarhii nu au rostit cuvintele "Yukos" si "Khodorkovsky" in cadrul intalnirii de vineri.
Vladimir Potanin, tycoon-ul afacerilor cu metale, a explicat decizia grupului de lobby de a nu-l trage la raspundere pe Putin in legatura cu arestarea lui Khodorkovsky in modul urmator: " Sunt unele probleme pe care le poti aborda cu presedintele, si altele pe care nici nu le poti mentiona." " Azi presedintele a explicat ca exista o limita distincta intre afaceri si putere. Eu si colegii mei am inteles acest lucru si nu intentionam sa depasim aceasta limita," a adaugat Potanin.
Un alt miliardar care are probleme la Moscova este George Soros. Aproximativ 20 de oameni mascati inarmati cu bare de fier au atacat vineri sediul din Moscova al Institutului pentru o Societate Deschisa, apartinand miliardarului, ranind 10 oameni, printre care si pe proprietarul cladirii.
Raidul a fost o incercare nereusita de a recupera cladirea, fiind organizat, potrivit unor surse familiare cu incidentul, de avocatii Institutului pentru o Societate Deschisa din New York. Angajatii institutului au fost evacuati pe data de 6 noiembrie de un numar de 50 de persoane inarmate, care actionau la ordinul proprietarului cladirii, Kantemir Karazim. Recenta "vizita", dur criticata de Soros, reprezinta ultimul episod dintr-o disputa imobiliara inceputa in 1999, prin care institutul obtinea dreptul de a inchiria cladirea pentru o suma de 10.500 $ pe o perioada de 10 ani. De atunci, s-au investit 2,5 milioane $ in renovarea cladirii. Karazim a declarat ca chiria trebuia sa se ridice la 100.000$ pe an, ceea ce ridica datoria Insitutului la cateva milioane de dolari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO