Prăbuşirea spectaculoasă a pieţei imobiliare a Chinei i-a împovărat pe producătorii de oţel chinezi cu un exces de metal nevândut. Acum, aceştia îl expediază în străinătate la preţuri reduse – iar SUA nu sunt singura ţară care opune rezistenţă, scrie The Wall Street Journal.
Într-un caz aparte, Brazilia, exportator de minereu de fier în China, este inundată de oţel ieftin chinezesc care distruge locuri de muncă din industria braziliană. China şi Brazilia fac parte din alianţa concentrată în jurul statelor BRICS care se vrea o contragreutate la influenţa economică şi financiară a Occidentului.
Preşedintele american Joe Biden le-a cerut oficialilor americani din comerţ să lovească importurile de oţel chinezesc cu tarife mai mari, cea mai recentă manevră dintr-o campanie mai amplă împotriva exporturilor chinezeşti ieftine despre care Washingtonul spune că invadează pieţele americane şi globale.
Exporturile de oţel chinezesc au crescut cu 33% în ultimul an, deoarece uriaşii producători ai ţării încearcă să-şi descarce mărfurile în străinătate în condiţiile în care sectorul construcţiilor este paralizat.
În 12 luni până în februarie, China a exportat 95 de milioane de tone de oţel, conform datelor vamale chineze, o cantitate care depăşeşte estimările pentru consumul total de oţel din SUA în tot anul 2022. Creşterea exporturilor de oţel chinezesc oferă o ilustrare grăitoare a anxietăţii crescânde faţă de perspectiva unui nou „şoc din China“ care va afecta comerţul global.
Beijingul concentrează investiţiile în fabrici pentru a accelera creşterea într-o economie frânată de cheltuielile limitate ale consumatorilor şi de dificultăţile imobiliare. Rezultatul este o explozie de exporturi care readuce amintirile despre şocul original pornit din China la începutul anilor 2000, când un torent de produse ieftine i-a ademenit pe consumatori, dar s-a dovedit o provocare de netrecut pentru unele industrii din SUA şi Europa expuse noii concurenţe.
Preşedintele Biden a cerut triplarea unui tarif pentru oţelul chinezesc la 25%, o taxă care se adaugă unui al doilea tarif de 25% aplicat oţelului chinezesc din motive de securitate naţională de către administraţia Trump în 2018.
Într-un semnal că războiul comercial cu SUA ar putea escalada, ministerul comerţului din China a anunţat că va impune o taxă de 43,5% asupra importurilor unui produs chimic cheie din SUA după ce o investigaţie a concluzionat că firmele americane au făcut dumping pe piaţa chineză. Datele chineze arată că exporturile de oţel către SUA s-au diminuat de când au intrat în vigoare tarifele din era Trump.
În schimb, oţelul chinezesc se revarsă în alte ţări, inclusiv Brazilia, Vietnam, India, Marea Britanie, Filipine şi Turcia, toate având investigaţii antidumping în curs.
Joi, China a cerut SUA să nu repete ceea ce a descris drept greşeli ale administraţiei Trump prin impunerea de bariere comerciale. Creşterea bruscă a exporturilor chineze de oţel din ultimele 12 luni aminteşte de un potop de aceeaşi natură din 2015. Atunci, exporturile de oţel au atins un record de 112 milioane de tone, cantitate de cinci ori şi jumătate mai mare decât exporturile înregistrate cu un deceniu mai devreme.
Această creştere a fost alimentată de o prăbuşire a cererii de oţel datorită anemiei de pe piaţa imobiliară chineză. Potrivit unor estimări, construcţiile imobiliare în China într-un an obişnuit reprezintă aproximativ 25% din cererea globală de oţel. Acum piaţa imobiliară din China se află din nou într-o criză profundă şi majoritatea economiştilor se aşteaptă ca problemele să persiste.
Aceasta înseamnă că producătorii de oţel se pot aştepta să stea cu metalul nevândut ani de zile dacă nu îşi limitează producţia. Anul trecut producţia a crescut cu 3% faţă de 2022, la 1,2 miliarde de tone. Datele chineze arată că exporturile de oţel către India în 12 luni până în februarie au fost cu 84% mai mari decât cu un an mai devreme. Exporturile către Vietnam au crescut cu 78%.
În aceeaşi perioadă, exporturile către Brazilia au urcat cu 55%, cele către Turcia cu 58% şi cele către Mexic cu 14%. În Brazilia, aproximativ 2.000 de muncitori siderurgici au fost disponibilizaţi sau suspendaţi în ultimele şase luni la fabricile deţinute de Gerdau, cu sediul în Brazilia, şi de ArcelorMittal, în timp ce producătorii se chinuie să concureze cu importurile din China. Producătorii de oţel brazilieni au cerut taxe vamale de 25% asupra oţelului importat pentru a proteja producţia locală.
„Brazilia exportă minereu de fier în China, care îl transformă în oţel şi ni-l vinde înapoi la un preţ mai mic decât îi pot face faţă propriii noştri producători“, a declarat Weller Gonçalves, şeful unuia dintre cele mai mari sindicate ale oţelului din ţară. „Concurenţa din China este astăzi mult mai dificilă decât în anii precedenţi“, a spus el.
