Considerat un aliat oportunist al lui Putin, premierul maghiar Viktor Orban îndeamnă la pace şi neamestec în timp ce Rusia invadează Ucraina. Este un mesaj desprins parcă din noul ghid al trollilor prin care Moscova îşi răspândeşte propaganda.
Tot în acest timp, Orban se laudă cu o nouă prietenie, cu cea dintre Ungaria şi Serbia, ţară condusă de Aleksandar Vucic, fostul responsabil cu propaganda şi informaţiile al lui Slobodan Miloşevici. Acesta din urmă a fost lider iugoslav şi mai apoi sârb implicat puternic în sângeroasele războaie iugoslave. Iar Vucic acuză de epurare etnică împotriva sârbilor guvernul din Kosovo, una din ţările devastate de războaiele iugoslave.
Unul din pretextele pentru care Putin a dat ordin ca Ucraina să fie invadată cu armata este că autorităţile ucrainene sunt responsabile pentru un genocid în Donbas, regiune care înainte de invazie era parţial sub controlul forţelor separatiste proruse.
Ambii lideri practică o formă de guvernare plină de conservatorism cultural, prietenie cu Rusia şi China şi cu un sprijin viguros pentru minorităţile lor naţionale din străinătate - maghiarii din România, Slovacia şi Ucraina şi sârbii din Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina. Cei doi au multe în comun, chiar dacă Ungaria face parte din UE şi NATO, iar Serbia nu. Ambele ţări depind de sursele de energie ale Rusiei, iar Serbia apreciază sprijinul diplomatic al Moscovei în disputa din Kosovo.
Proximitatea ideologică dintre Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin a devenit din ce în ce mai evidentă începând din anul 2014, când premierul maghiar a menţionat pentru prima dată Rusia ca model de urmat. De atunci, Orban s-a făcut remarcat prin criticarea democraţiilor liberale occidentale pentru presupusa lor blândeţe, slăbiciune, diversitate şi lipsă de „valori tradiţionale“.
Actorul principal în această prietenie este Vucic. Preşedintele Serbiei a acuzat de mai multe ori guvernul kosovar de epurare etnică şi a criticat comunitatea internaţională pentru că nu a apărat drepturile sârbilor în Kosovo. „Ar trebui să ne aşteptăm ca cineva să spună ceva în apărarea sârbilor?“
„Nu fiţi atât de naivi încât să vă aşteptaţi la aşa ceva“, a spus el, citat de Euroactiv. Acuzaţii de epurare etnică sunt aduse după fiecare operaţiune de poliţie care include sârbi kosovari ca suspecţi.
Vreme de ani de zile, preşedintele sârb a încercat să menţină relaţii prietenoase cu Rusia lui Vladimir Putin, având în vedere că Kremlinul a fost un aliat puternic şi vocal al Belgradului în respingerea declaraţiei de independenţă a Kosovo din 2008 faţă de Serbia şi blocarea Kosovo să adere la organizaţiile internaţionale.
Mai mult, Serbia a refuzat să se alăture listei de ţări care introduc sancţiuni împotriva Rusiei şi a fost singura ţară din Europa cu demonstraţii pro-ruse organizate în capitala sa după începutul invaziei ruse în Ucraina.
Conştienţi de vulnerabilitatea regiunii, diplomaţii occidentali au reacţionat rapid: ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a vizitat Saraievo, Priştina şi Belgrad, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a vizitat Albania şi a transmis mesaje despre o integrare rapidă în UE a ţărilor din Balcanii de Vest, în contextul evenimentelor recente din Europa, scrie Euronews.
Serbia a purtat un război brutal împotriva Kosovo în perioada 1998-1999, unul care a ucis peste 8.600 de civili, dintre care 1.600 sunt încă dispăruţi, şi strămutând aproape 1,5 milioane sau 90% din populaţia albaneză.
