Business Internaţional

Reforma sistemului de pensii din Polonia îi va aduce statului un rol mai activ în economie şi va susţine bursa, dar evită naţionalizările

Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe: „Ideea principală este ca aceasta să nu ducă la naţionalizarea participaţiilor“. Foto: AFP

Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe: „Ideea principală este ca aceasta să nu ducă la naţionalizarea participaţiilor“. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

27.06.2013, 20:46 538

Reforma sistemului privat de pensii din Polonia îi va aduce guvernului noi participaţii la companiile pe care deja le controlează, iar în unele cazuri îi va conferi statutul de acţionar majoritar al unor companii private poloneze, ceea ce se potriveşte perfect cu politica recentă a Varşoviei de a căuta un rol mai activ în ghidarea afacerilor pe care le controlează, în special a celor din industria grea.

Guvernul polonez a prezentat în această săptămână trei opţiuni pentru reducerea sistemelor private de pensii - învinovăţite că nu dau randament şi că majorează datoria statului – care presupun, printre altele, trecerea unora dintre activele fondurilor private în portofoliul statului.

Transferarea activelor ar reprezenta inversarea a 20 de ani de proces de privatizare, scrie The Wall Street Journal.

Dar guvernul a asigurat că nu va prelua companiile la care fondurile private de pensii deţin acţiuni, ci in­tenţionează să angajeze manageri privaţi.

„Ideea principală este ca aceasta să nu ducă la naţionalizarea participaţiilor “, a spus mi­nistrul de finanţe Jacek Ros­towski.

Un studiu al guvernului prezentat tot săptămâna aceasta sugerează că acţiunile vor rămâne în proprietatea statului, iar într-un final vor fi vândute pe bursa de la Varşovia. De altfel, prin reforma sistemului privat de pensii guvernul pare că urmăreşte sprijinirea bursei, pe care administraţiile ante­ri­oare au încercat să o transforme într-un lider regional, scrie Businessnews­europe.com. Propunerile de reformă prevăd ridicarea limitelor privind deţinerile de acţiuni ale fondurilor pri­vate de pensii. Acestora li se va interzice însă cumpărarea de obligaţiuni. Fon­durile private de pensii, introduse în 1999 pentru a asigura pensii stabile pentru o societate care îmbătrâneşte, sunt printre cei mai mari jucători de pe bursa de la Varşovia, acum cea mai mare dintre cele ale fostelor state comuniste din Europa de Est.

Opţiunile de reformă

Prima dintre cele trei opţiuni are ca scop reducerea costurilor de împrumut, potrivit The Warsaw Voice. Toate investiţiile în obli­gaţiuni guverna­mentale vor fi transfe­rate la stat, ceea ce va duce la dimi­nuarea datoriei publice cu echivalentul a 11% din PIB. Fondurilor private li se va interzice să investească în economia „reală“, in­clusiv în obligaţiunile compa­niilor. Pro­punerea include ridicarea restricţiilor privind investiţiile fondu­rilor private în acţiuni şi renunţarea la profitul minim garantat. Modificările ar creşte com­petiţia între fondurile private pentru atragerea clienţilor şi vor avea efecte pozitive asupra pensiilor.

Celelalte două propuneri vor transforma sistemul dintr-unul obliga­toriu într-unul voluntar. În primul caz, clienţii fondurilor private au la dis­poziţie trei luni pentru a informa siste­mul de stat dacă vor să rămână la privat sau să-şi transfere activele la stat.

Con­tribuţiile clienţilor care nu-şi comunică opţiunea vor fi transferate automat la stat. Decizia de transfer este irevocabilă.

Cei care rămân la privat se pot răzgândi ulterior. Indiferent de deciziile lor, pensio­narii au dreptul la o pensie minimă garantată de stat.

În al doilea caz, clienţii care optează pentru fondurile private vor avea contribuţii către pilonul doi (privat) mai mari cu 2% din salariul brut.

La pen­sionare, ei pot alege între a primi o singură sumă de bani sau a cumpăra de pe piaţă un produs de pesionare.

Propunerile guvernului vor fi supuse consultării publice.

Datoria publică a Poloniei se ridică la 55% din PIB. Guvernul a calculat că dacă nu ar fi fost introduse fondurile private de pensii, către care au fost deviate o parte din contribuţiile angajaţilor, datoria ar fi fost mai mică de 40% din PIB

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO