În reportaj se precizează că familiile de români care locuiesc în acea comunitare au venit în Belgia pentru a căuta un loc de muncă, dar că nu au găsit.
Oamenii şi-au construit barăcile din materiale găsite pe stradă: plăci din lemn, plastic.
Reporterul vizitează o baracă însoţit de unul dintre români. Acolo se află un pat dublu, un mic generator şi un sistem rudimentar de încălzire. Un genertator alimentează toată baraca şi funcţionează timp de 12 ore, după care trebuie oprit.
"Nu avem mâncare, nu avem bani, nu avem locuri de muncă", spune unul dintre românii care locuiesc în tabără.
"Vă este teamă pentru copiii dumneavoastră mai tâtziu?", o întreabă reporterul pe o femeie din tabără.
"Sunt în fiecare zi tristă pentru copiii mei. În fiecare zi plâng pentru copiii mei pentru că este frig, nu este mâncare, nu este apă, nu este baie", spune ea.
Fiecare persoană care locuieşte în tabără are câte o sarcină pentru a ajuta comunitatea. De exemplu, un tânăr este responsabil cu aprovizionarea cu lemne pentru încălzire.
Oamenii din tabără spun că au pierdut tot în România din cauza indundaţiilor care le-au distrus locuinţele.
"Aici avem o baracă, în România nu avem. Am am găsit materiale aruncate pe străzi. În România nu găsim materiale", a spus un român care locuieşte acolo.
La finalul reportajului, o femeie din tabără mulţumeşte poporului belgian.
"Mulţumim pentru că ne lăsaţi să stăm aici, le mulţumesc tuturor celor care ne dau ceva, de mâncare, să ne apărăm de frig. Mulţumesc pentru tot”, spune ea.
"Cum este posobil ca în Belgia, în 2016, pe străzi, femei şi copii nu au altceva de făcut decât să trăiască într-o asemenea mizerie? O sărăcie ascunsă în inima oraşului nostru", se încheie reportajul.
